Update articol:

Interviu Cătălin Călinoiu, CE Oltenia: “Dincolo de politici și grafice, trebuie să vorbim despre securitatea energetică a României”

Interviu Cătălin Călinoiu, CE Oltenia: “Dincolo de politici și grafice, trebuie să vorbim despre securitatea energetică a României”
 - poza 1 Cătălin Călinoiu
  • “Oamenii din Complexul Energetic Oltenia au susținut securitatea energetică a României timp de zeci de ani, iar tranziția trebuie să fie una care îi respectă și îi include, nu una care îi exclude”.

  • Interviu cu Cătălin Călinoiu, membru în Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia, președinte al Comitetului de Audit

Înainte de a fi numit la CE Oltenia, Cătălin Călinoiu a acumulat o experiență de peste 20 de ani în mediul privat, dintre care peste 10 ani în domeniul energiei, în cadrul companiei CEZ.

Ați fost numit de câteva luni în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Cum vedeți viitorul CEO, în contextul tranziției energetice?

Cătălin Călinoiu: Complexul Energetic Oltenia se află într-un moment greu, dar decisiv. După zeci de ani în care a asigurat securitatea energetică a țării, compania trebuie să se schimbe. Însă această schimbare trebuie să țină cont și de oamenii care muncesc de o viață în mine și termocentrale.

Viitorul CEO depinde de capacitatea companiei de a realiza trecerea de la un producător pe bază de cărbune la un actor energetic diversificat, flexibil și adaptat noilor cerințe de mediu și de piață. Această transformare trebuie realizată etapizat, responsabil și fără a periclita securitatea energetică a României.

Din punctul meu de vedere, Complexul Energetic Oltenia are în continuare un rol strategic în sistemul energetic național, însă unul care azi trebuie redefinit prin investiții în capacități noi de producție și printr-un management riguros al procesului de tranziție.

Interviu Cătălin Călinoiu, CE Oltenia: “Dincolo de politici și grafice, trebuie să vorbim despre securitatea energetică a României”
 - poza 2
Cătălin Călinoiu

Nu poți închide totul peste noapte fără să pui nimic în loc. Țara are nevoie de energie sigură, mai ales în perioadele grele, când consumul este mare sau când sursele regenerabile nu produc suficient. Am văzut acest episod chiar în urmă cu câteva zile, când, pe fondul gerului, am înregistrat un consum la putere instantanee de peste 9.100 MW, iar cărbunele a reprezentat aproximativ 13% din producția totală de energie. Fără grupurile pe cărbune de la CEO, în zilele de ger continuu, România ar fi fost nevoită să crească importurile de energie din țări care, culmea, produc energie pe bază de cărbune.

Schimbarea trebuie făcută pas cu pas, cu investiții noi, cu cap și fără să riscăm pene de curent sau haos în sistem.

Viziunea mea este aceea a unei companii moderne, competitive și cu emisii reduse, care reprezintă principalul pilon al tranziției energetice a României.

Cum vedeți viitorul cărbunelui pe piața de energie din România?

Cătălin Călinoiu: Dincolo de politici și grafice, trebuie să vorbim despre securitatea energetică a Romaniei. Cărbunele nu înseamnă doar energie, înseamnă securitatea țării, locuri de muncă, familii si orașe întregi. Eu sunt gorjean și nu vreau ca regiunile din Gorj să ajungă precum cele din Valea Jiului, cu tot respectul și aprecierea pe care le am pentru oamenii din acea zonă.

Deși Europa vorbește tot mai mult despre energie verde, realitatea din România este alta. Cărbunele încă joacă un rol important în menținerea echilibrului energetic.

Închiderea bruscă a capacităților pe cărbune ar crea probleme sociale grave. De aceea, folosirea cărbunelui trebuie redusă treptat, pe măsură ce apar alternative reale.

Oamenii de la CE Oltenia au ținut România în picioare zeci de ani. Tranziția trebuie să fie pentru ei, nu împotriva lor.

Din acest motiv, consider că utilizarea cărbunelui în perioada de tranziție trebuie să fie una controlată, predictibilă și corelată cu punerea în funcțiune a noilor capacități, nu decisă arbitrar. Tranziția energetică nu trebuie să creeze șocuri sociale.

Este esențial ca acest proces să se desfășoare în dialog permanent cu sindicatele și cu angajații, astfel încât fiecare etapă să fie clar înțeleasă și să existe alternative reale pentru cei afectați. Oamenii din Complexul Energetic Oltenia au susținut securitatea energetică a României timp de decenii, iar tranziția trebuie să fie una care îi respectă și îi include, nu una care îi exclude.

Ce ne puteți spune despre proiectele de dezvoltare ale CEO și în ce stadiu sunt acestea?

Cătălin Călinoiu: Un rol esențial în transformarea Complexului Energetic Oltenia îl au proiectele de investiții în capacități noi de producție pe bază de gaze naturale și surse regenerabile de energie. Aceste proiecte trebuie privite ca investiții în infrastructură și ca veritabile motoare de transformare organizațională, generatoare de know-how, competențe tehnice noi și oportunități economice pentru întreaga regiune a Olteniei.

Este adevărat, proiectele majore înregistrează întârzieri. Sunt lăudabile eforturile și rezultatele Ministerului Energiei de a prelungi perioada de funcționare a capacităților pe cărbune până când aceste proiecte se vor finaliza.

Din rolul pe care îl am, aloc toate resursele posibile, respectând principiul guvernanței corporative, ca aceste proiecte să respecte graficul de implementare și să fie puse în funcțiune la termen.

Aceste proiecte nu reprezintă doar o obligație de conformare la politicile europene, ci o oportunitate reală de modernizare, inovare și relansare economică regională.

Cum este abordată reconversia profesională în cadrul CEO?

Cătălin Călinoiu: Una dintre cele mai mari temeri ale oamenilor este legată de viitorul lor. Ce se întâmplă cu minerii și energeticienii?

Răspunsul meu este ferm: oamenii nu trebuie abandonați. Tranziția nu trebuie să însemne șomaj, ci șansa de a merge mai departe, cu alte competențe.

Vorbim despre mii de angajați care trebuie sprijiniți să învețe meserii noi. Este adevărat, există programe de recalificare, inclusiv cu bani europeni. Important este ca ele să fie aplicate corect și la timp.

Resursa umană trebuie să fie o prioritate, deoarece oamenii reprezintă principalul motor al transformării. Prin programe de formare și reconversie profesională, o comunicare internă eficientă și politici de stimulare a performanței, compania poate menține coeziunea și motivația personalului într-un context de schimbare.

Tranziția energetică nu trebuie să însemne abandonarea oamenilor, ci transformarea competențelor lor astfel încât să rămână activi, relevanți și competitivi pe piața muncii.

Ați intrat în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia venind din mediul privat. Ce v-a determinat să faceți acest pas?

Cătălin Călinoiu: În privat, dacă greșești, se vede imediat. Această disciplină a deciziilor trebuie adusă și în companiile statului.

Am venit după peste 10 ani petrecuți în piața concurențială de energie, într-un context extrem de dinamic: liberalizare, schimbări de reglementare, presiune pe prețuri și investiții. Am considerat că experiența acumulată într-un mediu unde deciziile se validează zilnic prin rezultate poate fi utilă și într-o companie strategică a statului, aflată într-un moment de transformare profundă. Nu a fost o schimbare de direcție, ci o asumare de responsabilitate.

Ați petrecut peste 10 ani în cadrul Grupului CEZ, într-o perioadă extrem de complicată pentru piața de energie: liberalizarea pieței, extinderea către gaze naturale, gestionarea clienților strategici. Cum vă ajută această experiență în înțelegerea contextului actual al CEO?

Cătălin Călinoiu: Acei ani au fost esențiali din punct de vedere profesional. Am traversat etape-cheie ale pieței de energie din România: liberalizarea completă, creșterea concurenței, volatilitatea prețurilor, dar și intrarea pe piața de gaze naturale, care a fost o provocare majoră pentru orice furnizor de energie electrică.

Am coordonat echipe implicate direct în gestionarea clienților strategici din economia românească – mari consumatori industriali, instituții publice, companii critice – unde deciziile greșite se vedeau imediat. Toate aceste experiențe m-au ajutat să înțeleg foarte bine mecanismele pieței, riscurile și constrângerile reale. Acest lucru este extrem de relevant atunci când analizezi decizii strategice într-o companie precum CEO.

Cum răspundeți celor care spun că funcțiile din companiile de stat sunt, în principal, politice?

Cătălin Călinoiu: Am venit din privat ca să ajut, nu ca să fac politică. Am acceptat această funcție din responsabilitate. În energie contează competența, nu eticheta politică.

Tranziția energetică nu poate fi gestionată doar prin discurs politic. Este un proces tehnic, financiar și economic extrem de complex. În acest context, cred că decizia Ministerului Energiei de a apela și la profesioniști cu experiență reală în industrie este una corectă. Vorbim despre companii care gestionează miliarde de lei, investiții majore și riscuri sistemice. Aici contează competența, nu eticheta.

Complexul Energetic Oltenia este adesea criticat pentru ritmul tranziției energetice și pentru faptul că a consumat resurse publice importante. De ce ar trebui piața și opinia publică să creadă că, de data aceasta, lucrurile vor fi făcute diferit?

Cătălin Călinoiu: Este o întrebare legitimă. De data aceasta facem lucrurile cu cap. Deciziile sunt analizate mai atent, investițiile sunt filtrate, riscurile sunt mai bine controlate. Nu există garanții, dar există mai multă seriozitate și transparență.

Interviu Cătălin Călinoiu, CE Oltenia: “Dincolo de politici și grafice, trebuie să vorbim despre securitatea energetică a României”
 - poza 3
Cătălin Călinoiu

Diferența față de perioadele anterioare nu stă în discurs, ci în modul în care sunt luate deciziile. Tranziția energetică a CEO este abordată astăzi cu mult mai multă rigoare economică, cu filtre clare de guvernanță, control al riscurilor și analiză a investițiilor.

Procesul este unul etapizat, corelat cu realitățile pieței și cu rolul companiei în securitatea energetică națională. Implicarea profesioniștilor cu experiență din piața concurențială aduce un tip de disciplină a deciziei care reduce riscul investițiilor nefundamentate.