Interviu Cosmin Ghiţă: “Proiectul Reactoarelor Modulare Mici, adițional retehnologizării Unității 1 și Unităților 3 și 4, tehnologie CANDU, vor poziționa România pe harta internațională a industriei nucleare”

• “Energia nucleară reprezintă un pilon central al Parteneriatului Strategic România-SUA și apreciem că relația cu SUA rămâne una solidă și previzibilă, ancorată în cooperare consacrată”.

• “Specialiștii în nuclear se formează greu, trebuie protejați și dezvoltați permanent. Un operator care investește constant în oameni investește, de fapt, în securitate nucleară și în viitorul său”.

• “Industria nucleară oferă securitate energetică și independența energetică pentru România, aproximativ 66% din energia curată a României, după 2030, și o industrie nucleară românească care să fie punct de reper pentru alte state”.

• “Tehnologiile nucleare avansate sunt cu siguranță un răspuns la cererea de energie masivă a centrelor de date. Și România are potențial pentru crearea/găzduirea unor astfel de centre de date. De altfel, România intenționează să găzduiască astfel de centre de date”.

• “Nuclearelectrica este o companie solidă, rezilientă, un actor economic strategic și un emitent responsabil față de dezvoltarea sa și față de impactul asupra investitorilor noștri. Cred că evoluția acțiunilor reflectă poziționarea companiei, strategia să pe termen lung și rezultatele așteptate”.

• Interviu Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica 

 Cum apreciați activitatea Nuclearelectrica în anul 2025?

 Cosmin Ghiţă: Anul 2025 a însemnat, în primul rând, o evoluție semnificativă a proiectelor majore de investiții: Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, Proiectul Unităților 3 și 4, Proiectul Reactoarelor Modulare Mici, Instalația de Detritiere, Proiectul Izotopilor Medicali și dezvoltarea FPCU Feldioara prin livrarea de combustibil către Argentina, la 2 ani de la operaționalizare.

Proiectele nucleare sunt per se extrem de complexe. Dezvoltarea lor implică multă atenție la detaliu, echipe de experți intens specializate pe diferite zone de dezvoltare, implicare, angajament și enorm de multă muncă. O retehnologizare, cum este cea a Unității 1 este similară din foarte multe puncte de vedere construcției unui nou reactor, de aici și durata lungă a investiției.  La Nuclearelectrica am reușit, fiecare pe partea lui de specializare, să înaintăm semnificativ, să respectăm etapele și obiectivele asociate fiecărei etape și, în paralel cu Retehnologizarea Unității 1, Proiectul Unităților 3 și 4, Proiectul SMR, să dezvoltăm proiecte unice în Europa cum este Instalația de detritiere și să valorificăm potențialul nuclearului pentru medicină.

Prin strategia și proiectele de investiții, Nuclearelectrica contribuie semnificativ la securitatea energetică și atingerea țintelor de decarbonizare ale României. Aceasta este una dintre prioritățile noastre.

Celelalte două țin de operare, implicit securitate nucleară, performanță, menținerea în topurile internaționale și de resursa umană, actuală, dar și cea pe termen mediu și lung, performanța în operare fiind corolarul excelenței la nivel de resursă umană.

Nuclearelectrica este o companie solidă, rezilientă, cu un rol foarte bine determinat în strategia energetică a României și cu un nivel înalt de responsabilitate față de acţionarii săi.

Care este stadiul proiectelor de investiții derulate de Nuclearelectrica, în principal cele de extindere a capacităților de producție (Retehnologizarea Unității 1, proiectul Unităților 3 și 4)? Care este gradul de realizare a investițiilor pentru 2025? S-au mărit costurile de realizare a investițiilor?

Cosmin Ghiţă: În Proiectul Retehnologizării Unității 1, am semnat contractul EPC, contractul vital, critic pentru finalizarea acestui proiect. Contractul constă în: elaborarea proiectului detaliat și a detaliilor de execuție, achiziția de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și a lucrărilor de renovare, precum și construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de renovare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă.Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde EUR. În septembrie 2025 au început lucrările civile de construcție în proiectul Retehnologizării Unității 1. Am obținut finanțare de 540 mil Euro de la sindicatul bancar condus de JP Morgan, cred un argument pentru soliditatea proiectelor derulate de SNN. Pentru finanțarea Retehnologizării Unității 1 avem în vedere un mix de fonduri acumulate și împrumuturi. Acest proiect este manageriat integral de Nuclearelectrica, realizare efectivă plus finanțare. Unitatea 1 va fi oprită pentru retehnologizare la sfârșitul anului 2027 pentru 2 ani.

Am avansat și în ceea ce privește Proiectul Unităților 3 și 4 prin semnarea Contractului EPCM (3,2 mld Euro), cu o durată estimată de 108 luni. Contractul  este structurat în două faze, și anume faza LNTP (24-30 de luni) și, ulterior, sub rezerva perfecționării și convenirii condițiilor comerciale și a luării Deciziei Finale de Investiție în conformitate cu Acordul de sprijin dintre statul român și SNN, faza FNTP (80-84 de luni). La sfârșitul fazei LNTP, fezabilitatea proiectului va fi reexaminată pe baza noilor indicatori tehnici și economici și va fi adoptată Decizia Finală de Investiție, permițând astfel avansarea în Faza III – Construcție (FNTP). Acesta este un proiect strategic pentru securitatea energetică pe termen lung și decarbonizarea profundă a României, un dezvoltator al lanțului de aprovizionare și o nouă generație de specialiști. Avem și un sprijin financiar din 80 de mil Euro pentru EnergoNuclear din partea sindicatului bancar condus de JP Morgan. Proiectul beneficiază de sprijinul statului român prin Acordul între stat și SNN, statul oferind garanții, mecanisme de finanțare, CfD și contribuția în natură cu rezervele de apă grea.

Ca mod de finanțare, obiectivul este să atragem equity, iar SNN să fie unul dintre acționari. Am contribuit financiar, un împrumut acordat către EN, de 841 mil lei, convertibil în acțiuni.

Proiectul beneficiază de sprijinul statului român prin Acordul între stat și SNN, statul oferind garanții, mecanisme de finanțare, CfD și contribuția în natură cu reverzele de apă grea.

Care este stadiul dezvoltării SMR în România?

Cosmin Ghiţă: Proiectul SMR de la Doicești se află în prezent într-un stadiu incipient, cu o serie de activități inițiale de inginerie și proiectare și o analiză tehnică a amplasamentului fostei centrale de la Doicești în curs de desfășurare. Suntem în etapa FEED 2, spre sfârșit, etapă care a avut  o durată estimată de 15 luni, la sfârșitul cărora vom obține date suplimentare privind fezabilitatea și economia tehnologiilor SMR. Calendarul va fi dezvoltat ulterior după finalizarea studiilor FEED de către compania de proiect, RoPower Nuclear. Centrala nuclearoelectrică de la Doicești va fi de tip SMR, tehnologie NuScale VOYGR cu 6 module și o putere instalată de 462 MWe.

La nivel mondial se acordă o mare atenție tehnologiilor SMR și suntem mândri că România se află în fruntea acestor eforturi de a-și îndeplini promisiunea. Comisia Europeană a anunțat în mod oficial crearea unei alianțe industriale dedicate reactoarelor modulare mici (SMR), care se va concentra pe accelerarea implementării acestora și pe asigurarea unui lanț de aprovizionare puternic în UE, inclusiv a unei forțe de muncă calificate. Comisia Europeană recunoaște contribuția pe care SMR-urile o pot aduce la decarbonizarea sectorului energetic, precum și alte beneficii, inclusiv menținerea și crearea de locuri de muncă.

În cele din urmă, proiectul va sprijini, de asemenea, eforturile țării de a se industrializa din nou, devenind, potențial, un centru de producție și asamblare a echipamentelor și un centru de formare a viitorilor operatori, precum și operatorul preferat pentru alte centrale SMR în curs de dezvoltare în alte părți ale Europei.

Structura de finanțare, este similară Proiectului Unităților 3 și 4, cu atragere de equity.

Nuclearelectrica  continuă dezvoltarea Proiectului Reactoarelor Modulare Mici în conformitate cu aprobările corporative de până acum și hotărârile acționarilor.

De asemenea, faza de dezvoltare ulterioară FEED 2, se va derula cu respectarea legislației aplicabile proiectelor nucleare și a tuturor prevederilor de guvernanță corporativă, cu încadrarea în capabilitățile financiare ale SNN, similar celorlalte proiecte dezvoltate de companie.

Proiectul Reactoarelor Modulare Mici, adițional retehnologizării Unității 1 și Unităților 3 și 4, tehnologie CANDU, vor poziționa România pe harta internațională a industriei nucleare, prin know-how și dezvoltarea lanțului de aprovizionare, într-o etapă a  tranziției energetice în care, la nivel global și european, reactoarele modulare reprezintă o soluție în asigurarea securității și independenței energetice.

Conform Wood Mackenzie, portofoliul global SMR a crescut cu 65% din 2021, până la o capacitate planificată de 22 gigawati.

Ce ne puteți spune despre forța de muncă din cadrul Nuclearelectrica? Ce proiecte aveți pentru atragerea tinerilor în cadrul SNN?

Cosmin Ghiţă: Industria nucleară înseamnă formare continuă. Deși pare conservatoare, este o industrie dinamică, care se îmbunătățește și se actualizează continuu. Industria nucleară funcționează la nivel global ca o rețea vastă pentru schimbul de experiență și lecții învățate. În cel mai concret mod posibil și, probabil, una dintre puținele industrii care face acest lucru în mod constant, de facto.

Accesul la formare și perfecționare continuă este obligatoriu, nu voluntar. Accesul la cursuri tehnice internaționale este obligatoriu, nu voluntar. Ceea ce un specialist învață din experiența unei alte centrale nucleare poate deveni, în timp, esențial pentru o altă centrală nucleară. Formarea înseamnă cunoșțințe tehnice și progres tehnologic, gândire strategică, procese de luare a deciziilor cu privire la probleme complexe, corelând acestea cu complexitatea reglementărilor.

Acești specialiști elaborează programe pentru aplicarea cunoştinţelor, asigură tranziția de la teorie la practică pentru nou veniți, deoarece o centrală nucleară nu funcționează doar pe baza educației universitare.

În ultimii ani, am angajat sute de persoane. Nuclearelectrica, ca majoritatea centralelor nucleare din întreaga lume, se află într-un proces de schimbare generațională. Condiția esențială pentru funcționarea în siguranță a centralelor nucleare este, fără îndoială, expertiza personalului și capacitatea de a forma noi generații.

Sectorul nuclear necesită un nivel constant ridicat de competențe diverse. Pentru noi, este imperativ să abordăm problema forței de muncă și de competențe pentru a asigura utilizarea în condiții de siguranță a tehnologiilor nucleare actuale și viitoare și pentru a consolida capacitățile în materie de securitate nucleară.

În acest context, este esențial că Nuclearelectrica să pună în aplicare strategia de atragere  de noi oameni în domeniul nuclear și de formare și păstrare a acestei forțe de muncă pentru a dobândi competențele necesare, cu accent pe transferabilitatea competențelor.

Au trecut deja câțiva ani de când am lansat platforma Nucleu de Excelență, programul de employer branding care ne pregătește să atragem și să formăm o nouă generație de profesioniști în industria nucleară.

Am ajuns la mii de tineri prin programele pe care le-am dezvoltat: târguri de cariere, prezentări, evenimente, burse, școli duale, școli profesionale, stagii. Începând cu anul universitar 2024-2025, am lansat primul program universitar dual din România, care combină teoria cu experiența practică pe parcursul a patru ani. Vom continua și în 2026, când ne-am stabilit obiective ambițioase legate de parteneriatele cu instituțiile de învățământ.

România, prin Nuclearelectrica, este parte a proiectului european Skills4Nuclear finanțat de Comisia Europeană pentru dezvoltarea unei strategii europene de atracție și retenție a specialiștilor în domeniul nuclear. SNN este chiar direct implicată în realizarea acestei strategii, alături de parteneri din industrie și educație din celelalte state membre.

Astfel, nivelul ridicat de complexitate și unicitate al muncii care decurge din specificul domeniului nostru de activitate, reglementările stricte care decurg din necesitatea de a asigura securitatea nucleară, numărul, amploarea și importanța proiectelor de investiții strategice, necesitatea credibilității în fața investitorilor, precum și cerințele de bune practici ale organismelor internaționale din domeniu care ne auditează, ne ghidează strategia de personal pentru următorul deceniu.

România ocupă de ani de zile primul loc la nivel global, din peste 400 de reactoare, în baza factorului de utilizare a puterii instalate. În spate este: un nivel foarte ridicat de securitate nucleară, programe robuste de mentenanță, formare de personal.

Specialiștii în nuclear se formează greu, trebuie protejați și dezvoltați permanent. Un operator care investește constant în oameni investește, de fapt, în securitate nucleară și în viitorul sau.

Cum vedeți viitorul energiei nucleare în Europa și România, în contexul noilor schimbări geopolitice? Comisia Europeană a anunțat crearea unei alianțe industriale dedicate reactoarelor modulare mici (SMR), care se va concentra pe accelerarea implementării acestora și pe asigurarea unui lanț de aprovizionare puternic în UE, inclusiv a unei forțe de muncă calificate. Care va fi rolul României în această alianță?

Cosmin Ghiţă: Programul Nuclear Illustrative program (PINC) publicat de Comisia Europeană arată că reactoarele de capacitatea mare, combinat cu SMR-urile, ar putea ajunge la peste 150 GW în UE până în 2050 (față de 100 GW în prezent). Aceasta este și estimarea Alianței Nucleare – un grup mare de state membre care susțin dezvoltarea energiei nucleare (inclusiv România).

Dincolo de aspectele evidente, securitate energetică, prin producție și caracteristicile energiei nucleare, beneficiile țin de dezvoltare economică, dezvoltarea lanțului de aprovizionare, cu efecte colaterale, numărul de locuri de muncă.

Ponderea surselor regenerabile a crescut la 47,4% în producția de electricitate (45,3% anterior). Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare în sectorul eficienței energetice și al interconectărilor transfrontaliere.

Energia nucleară joacă un rol important în mixul energetic al UE, contribuind la securitatea aprovizionării și la obiectivele de decarbonizare. Conform celui de-al optulea Program Ilustrativ pentru Energie Nucleară (PINC), sunt necesare investiții de circa 241 miliarde EUR, inclusiv pentru reactoare noi și prelungirea duratei de viață a celor existente.

În 2024, emisiile nete de gaze cu efect de seră au scăzut cu 2,5% față de 2023, continuând tendința descendentă (după scăderea de 9% din 2023). Comparativ cu 1990, emisiile au fost cu 37,2% mai mici, în timp ce PIB-ul UE a crescut cu 71%, confirmând decuplarea creșterii economice de emisii.

Energia nucleară continuă să reprezinte o componentă esențială în mixul energetic al Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate a aprovizionării, oferind electricitate curată de bază, flexibilitate în sistem și integrare eficientă în rețelele energetice.

Comisia estimează că, în 2040, peste 90% din electricitatea produsă în UE va proveni din surse decarbonizate, în principal regenerabile și nuclear. Comisia a analizat extinderea duratei de viață a reactoarelor existente, construirea de noi reactoare de mari dimensiuni și dezvoltarea tehnologiilor nucleare inovatoare (precum SMR), subliniind importanța menținerii unui nivel ridicat de securitate nucleară, transparență, comunicare publică și gestionare eficientă a deșeurilor radioactive.

Industria nucleară românească are, din punct de vedere operațional, corelat cu tehnologia pe care o operăm la Cernavodă, asigurate toate componentele esențiale: materie primă, capacitatea de a procesa această materie primă, capacitatea de a produce fasciculele de combustibil, apă grea.

Nuclearelectrica s-a implicat direct în menținerea și dezvoltarea ciclului integrat de combustibil.

Ciclul integrat de combustibil nuclear, pe care l-am realizat în 2023, este o componentă esențială ce trebuia menținută și dezvoltată având în vedere anvergura proiectelor nucleare pe termen lung. Este doar o chestiune de voință, implicare și acțiune. Astăzi FPCU livrează materie primă în Argentina.

Industria nucleară oferă securitate energetică și independența energetică pentru România, aproximativ 66% din energia curată a României, după 2030, și o industrie nucleară românească care să fie punct de reper pentru alte state.

Un alt mare avantaj este asigurarea back up-ului și a complementarității cu sursele regenerabile, energia nucleară având o disponibilitate mare, un factor de capacitate mare, dependență redusă de factorul climatic.  Dar și flexibilitate prin SMR, acesta fiind unul din obiectivele dezvoltării la nivel internațional a reactoarelor modulare. România este parte din Alianța Industrială pentru SMR lansată în 2024 cu 2 proiecte importante – reactorul Alfred de la Pitești și proiectul de la Doicești dezvoltat de RoPower. Această alianță a industriei, sprijinită de Comisia Europeană, are obiectivul de a accelera implementarea primelor reactoare modulare mici în UE până în 2030, iar România este bine poziționată să contribuie la acest obiectiv.

În ultima perioadă, se vorbește foarte mult de crearea de centre de date la nivel mondial. Care este potențialul României pentru crearea de centre de date?

Cosmin Ghiţă: La nivel global, se discută intens de sinergiile dintre tehnologia SMR și centrele de date, cu argumente solide având în vedere caracteristicile SMR.  Tehnologiile nucleare avansate sunt cu siguranță un răspuns la cererea de energie masivă a centrelor de date. Și România are potențial pentru crearea/găzduirea unor astfel de centre de date. De altfel, România intenționează să găzduiască astfel de centre de date.

Ce ne puteți spune despre activitatea de la Feldioara? Presă a scris că firma Critical Metals Corp, deținută de European Lithium, este în discuții cu Nuclearelectrica pentru construirea în parteneriat a unei fabrici de procesare la Feldioara. Ne puteți da detalii?

Cosmin Ghiţă:  În prezent, Feldioara este filiala a SNN și funcționează la capacitate optimă și vom continua să o modernizăm.

Decizia strategică de a achiziționa o parte din activele Feldioara necesare pentru procesarea materiei prime a avut că scop păstrarea și dezvoltarea ciclului integrat al combustibilului nuclear românesc, a capacităților de producție integrată din SNN și, în egală măsură, asigurarea producției de fascicule de combustibil și a funcționării optime a CNE Pitești și CNE Cernavodă, în contextul extinderii capacității centralei nucleare. Scopul nostru este de a consolida capacitățile nucleare și de a oferi României o capacitate investițională deplină.

Referitor la acordul neangajant dintre FPCU și CRML, proiectul în discuție este într-un stadiu incipient, obiectivul fiind inițierea unei colaborări între cele două companii, în lunile următoare, pe baza prevederilor din Term-Sheet-ul în discuție, pentru a se evalua baza tehnică și comercială. Explorarea acestei posibilități prin acest acord neangajant nu are implicații juridice și/sau financiare pentru FPCU Feldioara și/sau Nuclearelectrica ci reprezintă numai un potențial pe care, la acest moment, am decis să îl explorăm.

Semnarea unui acord neangajant înaintea elaborării unei documentații tehnico-economice complete reprezintă o practică uzuală în orice jurisdicție europeană și în proiectele industriale complexe, tocmai pentru a permite evaluarea fezabilității fără asumarea unor obligații premature. În acest caz, Term Sheet-ul exprimă exclusiv angajamentul părților de a continuă discuțiile și analizele necesare pentru evaluarea fezabilității proiectului din punct de vedere tehnic, operațional, financiar și logistic, în deplină conformitate cu prevederile actului constitutiv al FPCU și cu limitele legale privind angajarea unor investiții.

Demersurile realizate până în prezent au avut exclusiv un caracter preliminar și exploratoriu și au reprezentat etape premergătoare oricărui proces de due diligence, având că obiectiv o evaluare, la nivel general și de principiu, a potențialului platformei industriale Feldioara din perspectiva cerințelor unei eventuale investiții de procesare a pământurilor rare, inclusiv accesul la utilități, infrastructură, resurse umane, spații disponibile și condiții de mediu.

Conform prevederilor din Term Sheet, în perioada următoare se va analiza fezabilitatea proiectului, un demers normal și obligatoriu pentru a avea toate datele necesare unei decizii de business pentru FPCU Feldioara și SNN, așadar datele tehnice și financiare vor fi disponibile la un moment ulterior.

Orice potențială cooperare ulterioară va avea la bază analize economico-financiare și tehnice complexe și capabilități reale și vor fi comunicate transparent, în conformitate cu prevederile aplicabile unei companii listate.

Ce ne puteți spune despre instalația de detritiere și proiectul izotopilor medicali?

Cosmin Ghiţă:  Nuclearelectrica SA și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au început  lucrările la prima instalație de îndepărtare a tritiului din Europa, amplasată la Centrala Nucleară Cernavodă. Această inițiativă marchează un pas înainte semnificativ în tehnologia nucleară și în protecția mediului, în conformitate cu obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene.

Instalația de detritiere va elimina tritiul din instalație, ceea ce va duce la o protecție sporită a mediului, în deplină concordanță cu obiectivele ESG ale Nuclearelectrica și ale Europei. Folosind o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vâlcea, CTRF va fi a treia din lume și prima din Europa și va oferi României oportunitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune. România are, de asemenea, oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de aprovizionare și de a deveni un centru de dezvoltare și export de tehnologie și know-how românesc, folosind industrie și forță de muncă locală.Proiectul CTRF, derulat de ICSI Rm. Vâlcea, utilizează cea mai avansată tehnologie CTRF, incluzând cerințele de securitate nucleară actualizate pentru o instalație industrială de îndepărtare a tritiului, așa cum au fost stabilite de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România (CNCAN). Am încheiat un acord de finanțare cu BEI, pt 145 mil Euro, pentru realizarea acestui proiect.

În cadrul proiectului izotopilor medicali, Nuclearelectrica face un pas esențial în dezvoltarea medicinei nucleare. În baza tehnologiei brevetate de Framatome se poate asigura o producție fiabilă, la scară industrială a Lu-177, un izotop medical utilizat pentru terapiile țintite împotriva cancerului. Actualmente, această tehnologie este instalată la Bruce Power, Canada și a fost instalată în timpul unei opriri planificate a reactorului.

Cele două companii au demarat implementarea proiectului, care include proiectarea detaliată, achiziția, instalarea și punerea în funcțiune a sistemului de iradiere la Unitatea 2 a centralei nucleareo-electrice de la Cernavodă. Lansarea unui serviciu comercial de iradiere la scară largă pentru izotopi medicali este prevăzută pentru anul 2028. La nivel global, peste 10.000 de unități medicale realizează anual aproximativ 49 de milioane de proceduri cu radioizotopi, iar în Uniunea Europeană, peste 1.500 de centre medicale efectuează 10 milioane de tratamente pe an. Aceste cifre ilustrează dimensiunea uriașă a nevoii și rolul esențial al radioizotopilor în medicină modernă. În acest context, contribuția Nuclearelectrica devine cu atât mai importantă, Lutetiu-177 fiind un izotop de referință în tratamentul țintit al cancerului.

Prin proiectul său de producție de izotopi medicali,  extindem utilizarea tehnologiei nucleare dincolo de securitatea energetică, transformând-o într-un instrument care aduce beneficii directe oamenilor. Infrastructură de la Cernavodă permite producția sigură și eficientă de radioizotopi, consolidând poziția României pe harta mondială a medicinei nucleare.Prin acest proiect inovator de producție a radioizotopului medical Lutetiu-177 (Lu-177), reușim să asigurăm acces prioritar pentru România la peste 4.000 de tratamente oncologice avansate (market based), consolidând poziția țării în domeniul medicinei nucleare. Totodată, proiectul va permite sprijinirea gratuită a 20 de pacienți români, care vor beneficia anual de terapii moderne bazate pe acest izotop utilizat la nivel mondial în tratamentul țintit al cancerului de prostată și al tumorilor neuroendocrine.

Care sunt obiectivele Nuclearelectrica privind ESG?

Cosmin Ghiţă: Protecția mediului, a resursei umane și guvernanța corporativă eficientă, care să susțină procesele, în complexitatea lor. Apoi, obiectivul SNN în materie de ESG este de a oferi claritate care să ajute investitorii, analiștii, consumatorii și alte părți interesate să evalueze mai bine performanța în materie de sustenabilitate.

SNN își bazează raportarea în conformitate cu noua Directiva Europeană CSRD pe conceptul de dublă materialitate și a registrului consolidat de impacturi, riscuri și oportunități. Raportăm complet și transparent  informații, date și măsuri privind modul în care  Nuclearelectrica acționează, precum și modul în care obiectivele, măsurile și riscurile în materie de durabilitate au  impact. Un producător de energie nucleară, extrem de reglementat, are cumva conceptul de ESG integrat, cu tot ce înseamnă impact de mediu, social, guvernanță. Dezvoltăm și investim în proiecte care să reducă impactul, cum este Instalația de Detritiere.

Conformitatea cu noua directiva europeană a determinat  în cazul SN Nuclearelectrica SA: Updatarea și dezvoltarea infrastructurii ESG la nivel de companie, inclusiv filiale, aspect care a inclus elaborarea și aprobarea cadrului intern procedural, Comitet Consultativ ESG, Grup de lucru ESG la nivel consolidat, strategie ESG,  politici ESG aferente standardelor, registru de riscuri ESG, la care se adaugă creșterea nivelului de implicare și conștientizare la nivelul celor 6 entități (sucursale SNN și filiale) pentru dezvoltarea unui proces robust, rezilient.

 Ce ne puteți spune despre atacurile cibernetice în cadrul SNN?

Cosmin Ghiţă: În cadrul Nuclearelectrica, securitatea cibernetică este tratată cu același nivel de rigoare că și securitatea nucleară. Suntem pe deplin conștienți că operăm o infrastructură critică de importanță națională și strategică.

Referitor la atacuri, pot să vă spun următoarele puncte esențiale:

• Avem sisteme de monitorizare proactivă și protocoale stricte care să protejeze procesele de producție și sistemele de comandă și control.
• Este crucial de înțeles că sistemele informatice de business (office) sunt complet izolate de sistemele de control industrial (cele care operează efectiv reactoarele). Această barieră fizică și logică (air-gapping) face ca un eventual incident în rețeaua de birouri să nu poată migra către partea operațională.
• Suntem aliniați la Directiva NIS și la cele mai înalte standarde internaționale (IAEA, WANO). Nu privim digitalizarea fără a integra „security by design”.
• Derulăm programe continue de training cu angajații noștri, deoarece știm că cea mai frecventă poartă de intrare pentru atacuri este ingineria socială.

Concluzia mea este clară: obiectivul nostru nu este doar să reacționăm la atacuri, ci să fim cu un pas înainte, menținând integritatea sistemelor care asigură 20% din energia României.

Cum apreciați evoluția prețului acțiunilor SNN la Bursa de Valori? Care este mesajul dvs către investitorii SNN?

Cosmin Ghiţă: Reiau ce spuneam anterior. Nuclearelectrica este o companie solidă, rezilientă, un actor economic strategic și un emitent responsabil față de dezvoltarea sa și față de impactul asupra investitorilor noștri. Cred că evoluția acțiunilor reflectă poziționarea companiei, strategia să pe termen lung și rezultatele așteptate.

Cum apreciați relația SNN/România cu partenerii americani, după venirea lui Donald Trump la Casă Albă?

Cosmin Ghiţă: Nuclearelectrica are parteneriate solide de zeci de ani în dezvoltarea industriei nucleare din România. Le-am consolidat în timp, iar în prezent contractele critice pentru dezvoltarea proiectelor au la bază aceste parteneriate care înseamnă în primul rând: expertiză, experiență, eficienţă și know-how.

Energia nucleară reprezintă un pilon central al Parteneriatului Strategic România-SUA și apreciem că relația cu SUA rămâne una solidă și previzibilă, ancorată în cooperare consacrată. În esență, colaborarea noastră se sprijină pe proiecte industriale și pe o convergență de obiective care transcend ciclurile politice. Ca să le enumăr, acestea sunt  securitate energetică, decarbonizare și consolidarea rezilienței în lanțurile strategice de aprovizionare.

Colaborarea cu SUA este cu atât mai valoroasă cu cât aduce împreună expertiză, standarde înalte de calitate și o cultură de livrare, indispensabile proiectelor de infrastructură critică.