Interviu Cosmin Ghiţă: “Retehnologirea Unităţii 1  va prelungi durata de viață operațională cu 30 de ani”; “Prin extinderea capacității nucleare cu unități CANDU în România, energia nucleară va ajunge la peste 66% contribuție în energie curată, 20 milioane de tone CO2 evitate anual”

• “Revenirea Președintelui Donald Trump la Casa Albă nu influențează în mod negativ proiectele Nuclearelectrica cu partenerii din SUA. Din contră, avem încredere că administrația Trump va continua să susțină colaborarea strategică dintre România și Statele Unite, inclusiv în domeniul energiei nucleare”.
• “Retehnologirea Unităţii 1  va prelungi durata de viață operațională cu 30 de ani pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare ale României prin evitarea a încă 5 milioane de tone de emisii de CO2 anual”.
• “Producția de Lutețiu-177, un izotop medical utilizat pentru terapiile țintite împotriva cancerului. marchează o etapă importantă pentru România și pentru industria nucleară globală”.
• “Instalația de Detritiere de la Cernavodă (CTRF) va fi a treia din lume și prima din Europa și va oferi României oportunitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune”.
• “Este necesar să se asigure capacități cu producție în bandă, cu nivel scăzut de carbon, cu rol de back-up pentru regenerabile”.
• “Nuclearelectrica acordă o importanță deosebită securității cibernetice, implementând politici și măsuri riguroase pentru protejarea infrastructurii IT&C”.
• Interviu cu domnul Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica

Cum apreciați activitatea Nuclearelectrica în anul 2024? Ce ne puteți spune despre stadiul investițiilor la Nuclearelectrica? Care este gradul de realizare pentru 2024? S-au mărit costurile de realizare a investitiilor?

Cosmin Ghiță: În 2024, Nuclearelectrica a continuat să joace un rol esențial în asigurarea securității energetice a României, menținând o producție stabilă și fiabilă de energie electrică. Compania a derulat investiții strategice menite să modernizeze și să extindă capacitățile de producție, contribuind astfel la tranziția energetică și la atingerea obiectivelor de mediu.

În contextul atingerii obiectivelor de securitate energetică a României, ȋn 2023 şi 2024, cele mai importante realizări au ținut de evoluția proiectelor de investiții, cu referire la retehnologizarea Unității 1, proiectul Unităților 3 și 4, proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR), proiectul Instalației de Detritiere, la care se adaugă proiecte strategice, semnificative prin potențial și impact atât economic, cât și în domenii adiacente, precum cel al sănătății: dezvoltarea producției de izotopi medicali sau explorarea reluării producției de apă grea în România.

Prin strategiile și proiectele noastre, avem o contribuție nu doar în ceea ce privește securitatea energetică și atingerea țintelor de decarbonizare ale României, dar și în domenii în care energia nucleară își poate dovedi utilitatea, cum este domeniul medical.

Implicit, proiectele noastre strategice au un impact major și în piața de capital, pentru acționari și investitori, așadar abordarea noastră este una integrată.

În ceea ce privește, gradul efectiv de realizare și informații detaliate, acestea vor fi disponibile la data raportării, în conformitate cu statutul de companie listată.

Nu în ultimul rând, de-a lungul anilor, nu doar în 2024, am observat o ajustare a costurilor în linie cu inflația inclusiv în domeniul nostru de activitate.

Care este stadiul pentru Retehnologizarea Unității 1?

Cosmin Ghiță: SNN a semnat contractul EPC (inginerie, procurare și constructie), contractul vital, critic pentru finalizarea acestui proiect. Contractul constă în: elaborarea proiectului detaliat și a detaliilor de execuție, achiziția de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și a lucrărilor de renovare, precum și construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă.

Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde EUR, iar intrarea sa în vigoare a fost condiționată de aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica și de aprobarea guvernului canadian, aprobare obținută pe 25 ianuarie 2025.

Acesta este contractul cheie care va prelungi durata de viață operațională a U1 cu 30 de ani pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare ale României prin evitarea a încă 5 milioane de tone de emisii de CO2 anual. Suntem dornici să lucrăm cu parteneri de renume internațional care au contribuit istoric la performanța operațională actuală a Unităților 1 și 2 de la Cernavodă.

Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996 și a marcat începutul și dezvoltarea programului nuclear românesc în exploatare. Generații de nucleariști ai industriei nucleare românești, mentorii de astăzi, s-au format și au performat construind și operând U1.

Din 1996 până în prezent, exploatarea Unității 1 a dus la evitarea a 140 de milioane de tone de CO2 în atmosferă, a livrat în siguranță peste 142 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%. România ocupă primul loc la nivel internațional în ceea ce privește factorul de capacitate de la înființarea centralei.

Unitatea 1 a reprezentat, de asemenea, modelul de referință pentru Unitatea 2 și, împreună, au plasat România pe primul loc în funcție de factorul de capacitate, un loc pe care România îl ocupă și astăzi, deși Unitatea 1 se apropie de sfârșitul primului său ciclu de viață.

Proiectul de retehnologizare a Unității 1 este un proiect complex, etapizat, care a fost demarat cu mai bine de 10 ani înainte de oprirea efectivă pentru retehnologizare, faza 1 a proiectului fiind aprobată de acționarii SNN în septembrie 2017.

Reactoarele CANDU au o durată de viață inițială de 30 de ani. În urma unui proces de retehnologizare, această durată de viață poate fi prelungită cu încă 30 de ani, ceea ce Nuclearelectrica face în prezent cu Unitatea 1.

Prima fază a proiectului a constat în identificarea și definirea activităților necesare pentru recondiționarea U1, astfel încât aceasta să poată funcționa pentru încă un ciclu de viață de 30 de ani, compania dezvoltatoare Nuclearelectrica semnând un contract cu actualul proprietar al tehnologiei, CANDU (AtkinsRealis).

Faza 2 a proiectului, cea actuală, a demarat după aprobarea studiului de fezabilitate inițial (februarie 2022) și include asigurarea resurselor financiare pentru implementarea Proiectului de Retehnologizare a Unității 1, pregătirea executării activităților identificate și definite pentru Revitalizarea Unității 1 în Faza 1 și obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare pentru implementarea acestui proiect.

Faza 3 a proiectului va începe cu oprirea Unității 1 în 2027 și constă în executarea efectivă a lucrărilor Proiectului de Revitalizare în instalațiile unității, precum și repunerea acesteia în funcțiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de exploatare de 30 de ani după 2029.

 Dar pentru proiectul Unităților 3 și 4?

Cosmin Ghiță: Strategia prevede implementarea Proiectului în trei faze: Faza I – Faza pregătitoare (pregătirea/actualizarea documentației inginerești și de securitate nucleară pentru repornirea proiectului), Faza II – Lucrări preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP) care vizează dezvoltarea în continuare a documentației inginerești și de securitate în vederea obținerii de la CNCAN a Autorizației de securitate nucleară pentru construcții și creșterea acurateței bugetului și a calendarului general al Proiectului, calificarea potențialilor furnizori, obținerea autorizației CE pentru ajutorul de stat, structurarea și încheierea finanțării – și Faza III – Construcție (Final Notice to Proceed – FNTP).

Contractul EPCM (Inginerie, Achiziții și Management al Construcției) semnat la Baku marchează o etapă majoră în avansarea și, în cele din urmă, finalizarea proiectului strategic al României privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, dând startul fazei a II-a a proiectului. Contractul EPCM reprezintă însăși fundația proiectului, asigurând coordonarea generală a implementării Proiectului prin servicii de proiectare și inginerie, asistență tehnică, asigurarea calității, management de proiect și servicii de sprijin pentru achiziții, prin intermediul unui consorțiu format din parteneri de înaltă calificare profesională, recunoscuți la nivel internațional, precum AtkinsRéalis, Fluor Corporation, Ansaldo Nucleare, Sargent și Lundy. Succesul unui proiect derivă atât din expertiză, cât și din tehnologia robustă. Odată ce Unitățile 3 și 4 vor fi conectate la rețea, 66% din energia curată a României va fi furnizată de energia nucleară, demonstrând, încă o dată, rolul critic al energiei nucleare în decarbonizarea profundă.

Contractul EPCM, cu o durată estimată de 108 luni, este structurat în două faze, și anume faza LNTP (24-30 de luni) și, ulterior, sub rezerva perfecționării și convenirii condițiilor comerciale și a luării Deciziei Finale de Investiție în conformitate cu Acordul de sprijin dintre statul român și SNN, faza FNTP (80-84 de luni).

La sfârșitul fazei LNTP, fezabilitatea proiectului va fi reexaminată pe baza noilor indicatori tehnici și economici și va fi adoptată Decizia Finală de Investiție, permițând astfel avansarea în Faza III – Construcție (FNTP).

Acesta este un proiect strategic pentru securitatea energetică pe termen lung și decarbonizarea profundă a României, un dezvoltator al lanțului de aprovizionare și o nouă generație de specialiști. Astăzi, odată cu încheierea contractului EPCM, acest proiect este pe drumul cel bun pentru a deveni realitate la începutul anilor 2030.

Ce ne puteţi spune despre finanţarea proiectelor de investiții de la Nuclearelectrica? Luați în calcul emisiuni de obligațiuni în vederea finanțării proiectelor?

Cosmin Ghiță:  Avem sprijinul statului român sub formă de garanții de stat, mecanisme de finanțare precum CfD, contribuții în natură, cum este cazul Unităților 3 și 4, și interesul internațional al partenerilor noștri euro-atlantici. Din fericire, România face parte din marile state cu mentalitate asemănătoare în domeniul nuclear, cu mare experiență în această industrie, cu proiecte complexe care atrag interesul partenerilor internaționali.

În ceea ce privește măsurile de finanțare care s-au dovedit a funcționa, mă voi referi pe scurt la:

Rolul statului. Industria nucleară este în prezent martora unei încercări de a trece de la: proiecte de investiții nucleare finanțate și deținute în întregime de stat la finanțarea privată și la crearea unor mecanisme de finanțare de sprijin. Practica ne-a demonstrat că o finanțare integral privată este mai degrabă imposibilă în cazul construcțiilor noi actuale și că astfel de proiecte strategice, având în vedere natura și caracteristicile lor, combinate cu elemente externe suplimentare legate de riscuri, necesită în continuare sprijin, implicare și garanții din partea statului. Sprijinul statului poate lua diferite forme care respectă legislația UE privind ajutoarele de stat.

Ceea ce mă conduce la următoarea soluție:

Utilizarea mecanismelor de sprijin pentru deblocarea finanțării – mecanisme de sprijin transparente, previzibile, bazate pe piață și competitive care vizează strict dezvoltarea nucleară. Acestea trebuie să fie mecanisme robuste de plată în ambele sensuri, care ar putea fi destinate dezvoltării unei game largi de proiecte de generare de energie cu emisii reduse de carbon. Aş aminti CfD – un contract bidirecțional pentru diferență este un contract semnat între un producător de energie electrică și o entitate publică, de obicei statul, care stabilește un preț de exercitare. Generatorul vinde energia electrică pe piață, dar decontează apoi cu entitatea publică diferența dintre prețul pieței și prețul de exercitare. Astfel, acest contract permite generatorului să primească un venit stabil pentru energia electrică pe care o produce, oferind în același timp o limitare a veniturilor pentru generatori atunci când prețurile de pe piață sunt ridicate

Și trei, finanțarea ECA. Fie pentru construcții noi, fie pentru renovări. Multe țări au agenții de credit la export pentru industria lor internă, inclusiv industria nucleară. O mulțime de proiecte, în valoare de sute de miliarde de dolari, sunt sprijinite la nivel mondial prin intermediul ECA: de la împrumuturi directe, la împrumuturi intermediare și la reglementarea ratei dobânzii. Energia nucleară, pe baza îndeplinirii cerințelor OCDE, este candidatul perfect – având în vedere perioadele mai lungi de rambursare și scadențele de finanțare aferente, adesea de peste 15 ani, ceea ce depășește, de obicei, preferințele băncilor comerciale – iar finanțarea ECA poate fi utilizată pentru a relansa investițiile majore în noile construcții nucleare.

Influențează în vreun fel venirea la Casa Albă a lui Donald Trump proiectele Nuclearelectrica cu parteneri din SUA?

Cosmin Ghiță: Revenirea Președintelui Donald Trump la Casa Albă nu influențează în mod negativ proiectele Nuclearelectrica cu partenerii din SUA. Din contră, avem încredere că administrația Trump va continua să susțină colaborarea strategică dintre România și Statele Unite, inclusiv în domeniul energiei nucleare. Proiectele noastre comune, precum dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și implementarea tehnologiei SMR, sunt parte integrantă a parteneriatului nostru bilateral, care are ca obiectiv principal consolidarea securității energetice regionale.

Administrația americană a subliniat constant importanța promovării independenței energetice și a tehnologiilor avansate, iar noi considerăm că energia nucleară se aliniază perfect cu aceste priorități. De asemenea, cooperarea noastră beneficiază de sprijin solid atât la nivel guvernamental, cât și din partea partenerilor industriali americani. Prin urmare, suntem încrezători că proiectele noastre vor continua să avanseze în beneficiul ambelor națiuni.

Ce ne puteți spune despre acordul de cooperare între SN Nuclearelectrica SA și Framatome. Care este stadiul acestuia?

Cosmin Ghiță: Conform AIEA, 40 de țări au reactoare de cercetare capabile să producă radioizotopi; dintre acestea, aproximativ 25 produc în mod activ radioizotopi pentru aplicații medicale. Se specifică că, ȋn majoritatea cazurilor, radioizotopii sunt produși pentru piața internă şi doar un număr mai mic de state exportă radioizotopi pe piața regională sau mondială.

10.000 de spitale din întreaga lume utilizează radioizotopi în aproximativ 100 de proceduri diferite de medicină nucleară, totalizând aproape 49 de milioane de proceduri medicale în fiecare an. Numai în UE, mai mult de 1500 de centre de medicină nucleară efectuează aproximativ 10 milioane de proceduri pentru pacienți în fiecare an. Europa, cu rețeaua sa unică de aprovizionare, dezvoltările tehnologice inovatoare și angajamentul puternic în domeniul cercetării clinice, joacă un rol central în domeniul medicinei nucleare.

UE este principalul furnizor de radioizotopi medicali pe piața mondială, cu o cotă de piață de peste 60% pentru unii dintre cei mai utilizați radioizotopi. Unele dintre cele mai importante evoluții farmaceutice și clinice recente în tratamentul cancerului prin medicină nucleară își au originea în UE.

Prognozele arată că această piaţă va ȋnregistra o creștere rapidă, mai ales ȋncepând cu 2027, prin dezvoltarea şi industrializarea de noi tipuri de produse radiofarmaceutice terapeutice bazate pe Lu-177 care au un potențial uriaș de a trata nu numai cancerele de nișă, ci și cancerele obișnuite, cum ar fi cancerul de prostată.

Și în acest context intervine viziunea Nuclearelectrica. Angajată într-un parteneriat cu Framatome, Nuclearelectrica face un pas esențial în dezvoltarea medicinei nucleare. Framatome este un lider industrial internațional în domeniul energiei nucleare, inclusiv în domeniul medicinei nucleare care promovează producția de izotopi pentru aplicații medicale. În baza tehnologiei brevetate de Framatome se poate asigura o producție fiabilă, la scară industrială a Lu-177, un izotop medical utilizat pentru terapiile țintite împotriva cancerului. Actualmente, această tehnologie este instalată la Bruce Power, Canada, și a fost instalată în timpul unei opriri planificate a reactorului.

Cele două companii au demarat implementarea proiectului, care include proiectarea detaliată, achiziția, instalarea și punerea în funcțiune a sistemului de iradiere la Unitatea 2 a centralei nucleareo-electrice de la Cernavodă. Lansarea unui serviciu comercial de iradiere la scară largă pentru izotopi medicali este prevăzută pentru anul 2028.

Nuclearelectrica se angajează să promoveze nu numai producția de energie, ci și sănătatea publică. Producția de Lutețiu-177 marchează o etapă importantă pentru România și pentru industria nucleară globală. Rolul nostru în susținerea tratamentelor oncologice de ultimă oră prin medicina nucleară consolidează rolul energiei nucleare în creșterea nivelului de bunăstare. Acest proiect evidențiază contribuțiile multiple pe care le poate aduce energia nucleară – generarea de energie curată și producția de izotopi medicali.

Studiul de fezabilitate a fost inițiat în noiembrie 2023, pe baza tehnologiei de producție de izotopi a Framatome. Studiul a evaluat dacă infrastructura de la Cernavodă ar putea fi utilizată pentru a converti ținte în izotopi medicali, în plus față de producția actuală de energie electrică fiabilă, cu emisii reduse de carbon. Studiul a demonstrat că, prin adaptarea tehnologiei Framatome la Unitatea 2 a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, reactorul ar putea iradia Ytterbium-176 la standardul tehnic de piață necesar pentru producerea de produse radiofarmaceutice pe bază de lutețiu.

Acest proiect vizează, de asemenea, asigurarea unei rezerve adecvate de Lu-177 pentru a satisface nevoile interne ale României în ceea ce privește producția și furnizarea de produse radiofarmaceutice. Lu-177 este un radioizotop emițător beta utilizat în terapia cu radionuclizi țintiți pentru tratamentul cancerului de prostată și în multiple dezvoltări radiofarmaceutice ȋn tratamentul cancerului. Izotopul distruge celulele canceroase, lăsând neafectate celulele sănătoase. Tehnologia de producție a izotopului deținută de Framatome a permis prima producție comercială la scară largă de Lu-177 într-un reactor energetic în iunie 2022.

Beneficiile sociale aduse de implementarea proiectului sunt esențiale și demonstrează rolul esențial al tehnologiei nucleare în medicina nucleară, dincolo de producția de energie. Astfel, implementarea acestui proiect marchează o etapă importantă în evoluția Nuclearelectrica, oferind beneficii tangibile în domeniul sănătății.

Odată implementat proiectul, spitalele din România pot primi mii de doze, acesta fiind beneficiul major al proiectului dezvoltat de Nuclearelectrica: piață internă, pacienții români.

România are proiecte despre care merită vorbit. România are o industrie nucleară cu mulți ani de experiență, o industrie care se bazează pe lecțiile învățate în timp, dar care inovează continuu pentru a folosi întreg potențialul, despre care merită vorbit.

Ce ne puteti spune despre Instalația de Detritiere?

Cosmin Ghiță:  Compania Națională Nuclearelectrica SA și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au anunțat anul trecut începerea lucrărilor la prima instalație de îndepărtare a tritiului din Europa, amplasată la Centrala Nucleară Cernavodă. Această inițiativă marchează un pas înainte semnificativ în tehnologia nucleară și în protecția mediului, în conformitate cu obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene.

Instalația de detritiere va elimina tritiul din instalaţie, ceea ce va duce la o protecție sporită a mediului, în deplină concordanță cu obiectivele ESG ale Nuclearelectrica și ale Europei. Folosind o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vâlcea, Instalația de Detritiere de la Cernavodă (CTRF) va fi a treia din lume și prima din Europa și va oferi României oportunitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune. România are, de asemenea, oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de aprovizionare și de a deveni un centru de dezvoltare și export de tehnologie și know-how românesc, folosind industrie și forță de muncă locală.

Proiectul CTRF, derulat de ICSI Rm. Vâlcea, utilizează cea mai avansată tehnologie CTRF, incluzând cerințele de securitate nucleară actualizate pentru o instalație industrială de îndepărtare a tritiului, așa cum au fost stabilite de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România (CNCAN).

Suntem încântați să implementăm o tehnologie românească inovatoare împreună cu KHNP, un expert de top în domeniul nuclear, pentru a realiza un proiect sigur și fiabil. Instalația de Detritiere demonstrează angajamentul Nuclearelectrica față de operarea sigură și protecția mediului. Acest proiect subliniază rolul de lider al României în industria nucleară și contribuie la securitatea energetică națională.

Cum vedeţi viitorul energiei nucleare?

Cosmin Ghiță: Cele două unități nucleare pe care le operăm la Cernavodă contribuie la securitatea energetică a României, dar și la atingerea țintelor de decarbonare prin cele 215 milioane tone de CO2 evitate de la punerea în funcțiune până în prezent (10 milioane tone CO2 evitate anual) și contribuie cu 33% din totalul de energie curată la nivelul României. Iar acest impact semnificativ provine doar din operarea a 2 unități CANDU.

Prin extinderea capacității nucleare cu unități CANDU în România, energia nucleară va ajunge la peste 66% contribuție în energie curată, 20 milioane de tone CO2 evitate anual. Luând în calcul și implementarea SMR, crește semnificativ procentul de energie curată, se asigură menținerea și/sau dezvoltarea zonelor pe care erau amplasate centrale pe cărbuni, generarea pe lângă energie curată și a mii de locuri noi de muncă, direct și indirect.

Sectorul nuclear a condus la eliminarea a aproximativ 74Gt de emisii de CO2 în ultimii 50 de ani, ceea ce însumează aproape doi ani din totalul emisiilor globale provenite din energie. Construirea a noi unități suplimentare pe amplasamentul Cernavodă va dubla această cifră. Retehnologizarea Unității 1 joacă, de asemenea, un rol important în decarbonizare.

Industria nucleară din România are o contribuție importantă la PIB-ul național și asigură mii de locuri de muncă. Această cifră va crește la 20.000 de locuri de muncă după inițierea noilor proiecte nucleare pe care le-am asumat.

Este necesar să se asigure capacități cu producție în bandă, cu nivel scăzut de carbon, cu rol de back-up pentru regenerabile. Și aici energia nucleară este o soluție certă. Potrivit unui studiu FORATOM, în cazul în care procentul de energie regenerabilă crește cu 190% și cel al energiei nucleare rămâne neschimbat până în 2050, Europa va continua să fie dependentă de gaze naturale până la 26% și de cărbune până la 12% din necesarul de energie, ambele cu emisii mari de CO2.

Privind mai departe în viitor, tehnologia nucleară abordează deja schimbările nevoilor de consum, devenind mai flexibilă, mai puțin solicitantă la nivel de capital în faza de construcție și, de asemenea, rezolvând problema deșeurilor nucleare prin reprocesarea continuă în reactoarele de generație IV. Reactoarele modulare mici reprezintă răspunsul industriei nucleare la cerințele de decarbonizare, ceea ce face ca această tehnologie să fie mai ușor de implementat și operat în zonele izolate de rețea, în locații industriale și așa mai departe, cu sisteme de siguranță pasivă crescute, care necesită și mai puține resurse, cum ar fi combustibil și apă de răcire, ca să funcționeze.

Impactul investițiilor în nuclear este cuantificabil atât în ceea ce privește securitatea sporită a aprovizionării pentru România și în regiune, având în vedere piața europeană unificată care se estimează că va atinge o interconectivitate de 15% până în 2030, precum și în ceea ce privește dezvoltarea industriilor conexe, a infrastructurii, cercetării și dezvoltării și educației.

Cum va afecta activitatea Nuclearelectrica posibila liberalizare a prețului energiei în primăvară? Membrii ACUE au dorit un power release program în acest an. Cum apreciați apariția unui astfel de program?

Cosmin Ghiță: Ceea ce SNN are nevoie este predictibilitate și stabilitate, a vânzărilor și implicit a veniturilor, ținând cont de planul foarte ambițios de investiții.

Ce ne puteţi spune despre  modernizarea uzinei de la Feldioara?

Cosmin Ghiță: Subliniez importanța menținerii și dezvoltării ciclului nuclear în România, un proiect prioritar pentru mine la începutul mandatului, astăzi realizat, un proiect pe care îl consider ca un cadru pentru dezvoltarea capacității nucleare viitoare. Foarte scurt: în data de 28 decembrie 2022, Nuclearelectrica a finalizat achiziția unor active din fluxul de procesare a concentratului de uraniu tehnic din cadrul Sucursalei CNU Feldioara, iar în perioada ianuarie – martie 2023, au fost întreprinse toate demersurile necesare pentru autorizarea procesului de producție și pregătirea instalațiilor pentru începerea prelucrării, practic am operaționalizat filiala Feldioara. În prezent, Feldioara este filială a SNN, funcționează la capacitate optimă și vom continua să o modernizăm.

Care este stadiul realizării depozitului de deșeuri pentru SNN?

Cosmin Ghiță:  Nuclearelectrica gestionează deșeurile radioactive prin intermediul Depozitului Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive (DIDSR), destinat stocării temporare a deșeurilor solide sau solidificate de joasă și medie activitate rezultate din funcționarea Unităților 1 și 2 ale CNE Cernavodă. Acest depozit este situat în interiorul zonei de excludere a centralei și asigură stocarea în condiții de siguranță a deșeurilor radioactive.

În plus, Depozitul Intermediar Uscat pentru Combustibil Ars (DICA) se află pe amplasamentul CNE Cernavodă, la aproximativ 700 m distanță de Unitatea 1. Depozitul se realizează etapizat, incluzând în final 27 de module de depozitare, fiecare cu capacitatea de 12.000 de fascicule, asigurând stocarea timp de 50 de ani a combustibilului ars rezultat din exploatarea unităților 1 și 2 pe toată durata lor de viață.

Depozitarea finală este sarcina ANDR, însă SNN contribuie cu 1,4 EUR/Mwh pentru acest obiectiv.

Ce ne puteți spune despre atacurile cibernetice în cadrul SNN?

Cosmin Ghiță: Nuclearelectrica acordă o importanță deosebită securității cibernetice, implementând politici și măsuri riguroase pentru protejarea infrastructurii IT&C. Compania a adoptat o politică specifică privind IT&C și securitatea cibernetică, care include managementul adecvat al riscurilor cibernetice și guvernanța IT&C la nivelul grupului SNN, asigurând îndeplinirea obiectivelor comune și mitigarea riscurilor cibernetice.

Cum apreciați evoluția prețului acțiunilor SNN la Bursa de Valori? Care este mesajul dvs către investitorii SNN?

Cosmin Ghiță:  Evoluția prețului acțiunilor depinde de mulți factori: de piața de energie și impact asupra profitabilității, de contextul regional și internațional. Mesajul către investitori este unul de transparență și angajament față de creșterea sustenabilă a companiei, menținând un dialog deschis și oferind informații actualizate despre activitățile și rezultatele financiare ale Nuclearelectrica. Nuclearelectrica este o companie sigură, cu impact și rezultate pe termen foarte lung.

Ce ne puteți spune despre obiectivele de ESG ale Nuclearelectrica?

Cosmin Ghiță: Nuclearelectrica respectă principiile ESG și obiectivele de sustenabilitate ale Organizației Națiunilor Unite, fiind afiliată la United Nations Global Compact începând cu 2021. Compania derulează proiecte de responsabilitate socială în domeniile educației, sănătății și mediului înconjurător, integrate în platforma “Nucleu de Bine”.

Compania își propune scăderea emisiilor de dioxid de carbon, să extindă producția de energie curată, să fie lider în domeniul inovării și al progresului tehnologic, să gestioneze resursele în mod durabil și să dezvolte comunitatea și forța de muncă. Compania continuă să investească în proiecte de energie curată, să pună în aplicare măsuri de eficiență energetică și să investească în proiecte de compensare a emisiilor de dioxid de carbon, acolo unde este necesar, aplicând în același timp strategii și măsuri de reducere a propriei amprente de carbon și acționând în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și cu Directiva europeană privind durabilitatea.

De asemenea, intern, am dezvoltat un cadru de guvernanță și un  proces ESG în baza noii Directive europene CSRD și vom continua să dezvoltăm și să îmbunătățim constant, aspect care se va vedea în raportările pe sustenabilitate ale Nuclearelectrica.

Ce ne puteți spune despre forța de muncă din cadrul Nuclearelectrica? Ce proiecte aveți pentru atragerea tinerilor în cadrul SNN?

Cosmin Ghiță:  Asociat acestor proiecte de investiții, dezvoltarea strategiei de resurse umane a fost un aspect esențial, prioritar pentru Nuclearelectrica. Am inițiat de câțiva ani un proces de recrutare și de formare a unei noi generații de specialiști pentru a duce mai departe proiectele de investiții, fie că vorbim despre retehnologizarea Unității 1, cea a Unității 2 la nivelul anului 2037, proiectul Unităților 3 și 4 sau chiar implementarea SMR. Avem deja inițiate proiecte de învățământ dual, programe de formare la locul de muncă, internship, mentorat. Tot ce se poate implementa la nivel organizațional pentru acest scop.

Pentru proiectul retehnologizarii Unității 1 am asigurat și on the job training în Canada, pentru a le facilita dezvoltarea profesională pe proiecte de retehnologizare deja implementate, cu aceeași tehnologie.

Vrem să construim proiecte robuste, strategice pentru viitorul energetic al României, folosind resursa umană din România. De noi depinde să stopăm pe cât posibil migrările în alte țări. Da, ne luăm tineri și specialiști din România și îi formăm mai departe pentru proiectele noastre.