Interviu Cristian Jura: Cetăţenii români pot da statul român în judecată pentru încălcarea dreptului mediului (climate justice)

* Interviu cu Cristian Jura, Membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

Întrebare: domnule Jura, ce înseamnă conceptul de ”climate justice” și care este legătura acestui concept cu discriminarea?

Cristian JURA: Conceptul de ”climate justice” se referă la impactul diferențiat pe care îl au schimbările climatice, dezastrele ecologice asupra diferitelor categorii sociale, în sensul în care grupurile vulnerabile și categoriile marginale sunt afectate mai mult, suferă mai mult din cauza acestor schimbări climatice și a fenomenelor asociate cu acestea, furtuni, vijelii, inundații, secetă, deșertificare etc.

Este o discriminare pe bază de statut social, categoriile mai puțin favorizate sunt și cele mai afectate de schimbările climate și de efectele acestora.

Pe plan internațional acest impact este vizibil în special în zonele costiere și la țările insulare din Pacific, unde state ca Tuvalu (cu o altitudine de doar 2 metri), Nauru, Vanutu riscă să dispară efectiv. O treime din populația statului Tuvalu a aplicat pentru viză de migrație datorată schimbărilor climatice, așa numita climate migration visa, vize eliberate de Australia.

Întrebare: Cum se aplică acest concept de ”climate justice” pe continentul european?

Cristian JURA: În Europa și mai precis, la nivelul Consiliului Europei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat în câteva cauze. Merită să reținem în mod special o cauză din 2024, Verein KimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției. O cauză în care s-a pronunțat Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului. Este o plângere introdusă de 4 doamne și asociația menționată mai sus, care sunt preocupate de impactul pe care îl au schimbările climatice asupra condițiilor lor de viață și asupra sănătății. Ele consideră că autoritățile elvețiene nu fac suficient pentru gestionarea efectelor schimbărilor climatice.

Prezintă un interes deosebit constatarea Curții Europene a Drepturilor Omului că art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului conține un drept efectiv pe care autoritățile statale trebuie să îl exercite pentru a proteja populația de efectele schimbărilor climatice asupra vieții, sănătății, bunăstării și calității vieții. Hotărârea CEDO este mult mai complexă, dar esența ei este foarte clară.

Aș mai aminti încă două cauze de la CEDO care au avut ca obiect schimbările climatice, cauza Careme împotriva Franței, cauză introdusă de un fost primar al localității Grande-Synthe, care a afirmat același lucru, că statul francez nu i-a suficiente măsuri pentru a preveni și gestiona încălzirea globală și că acest lucru constituie o încălcare a dreptului la viață și a dreptului la respectul vieții private și a vieții de familie. Această cauză a fost respinsă pentru că aplicantul, domnul Careme, nu a îndeplinit criteriile prevăzute de CEDO pentru a dobândi statutul de victimă, în conformitate cu art. 34 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Și a doua cauză, Duarte Agostinho și alții împotriva Portugaliei și a altor 32 de state, cauză cu un obiect asemănător, referitor la efectele severe ale schimbărilor climatice asupra vieții, bunăstării, sănătății mentale și a dreptului de a se bucura de locul în care trăiesc și a faptului că statele nu iau măsuri suficiente pentru a proteja aceste drepturi. Și acest caz a fost respins pentru că nu a epuizat gradele de jurisdicție naționale.

Mai există încă 6 cauze legate de încălzirea globală asupra cărora Curtea Europeană a Drepturilor Omului urmează să se pronunțe.

În acest context aș aminti și de Opinia (Advisory Opinion) emisă de Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ONU, din iulie 2025, care practic nu este obligatorie, dar CIJ a statuat că fiecare țară are obligația să prevină pagubele produse de gazele cu efect de seră mediului, așadar toate statele au această obligație, nu doar statele care sunt părți la anumite tratate sau convenții. CIJ consideră că statele care nu își îndeplinesc această obligație comit un act greșit din perspectivă internațională (”internationally wrongful act”). CIJ deschide calea ca statele să se dea în judecată pentru neîndeplinirea obligațiilor de reducere a gazelor cu efect de seră. Este, într-adevăr, o Opinie istorică a Curții Internaționale de Justiție.

Întrebare: Are acest concept de ”climate justice” și aceste cauze vreun impact asupra României?

Cristian JURA: Da! Au un impact foarte mare! România a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului la data de 20 iunie 1994, din acel moment, al ratificării, România a consimțit că fiecare cetățean care consideră că i-a fost încălcat unul dintre drepturile prevăzut de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului poate să dea România în judecată la CEDO, după epuizarea tuturor căilor de atac interne.

În acest context, de dezvoltare a justiției privind încălcările dreptului mediului (climate justice) și a obligațiilor statului să facă toate demersurile privind limitarea efectelor încălzirii globale, este important de știut că, dacă un cetățean român consideră că statul nu a făcut suficient pentru a-i proteja drepturile, poate da statul român în judecată pentru a solicita despăgubiri. Și dacă nu este mulțumit de decizia instanțelor naționale, poate solicita Curții Europene a Drepturilor Omului să se pronunțe.

Întrebare: Cum ar putea fi aplicat mai bine în România conceptul de “climate justice”? Ca exemplu, avem în vedere faptul că puține orașe din țara noastră asigură locuitorilor volumul de spații verzi prevăzut de legislația europeană, dar nu numai.

Cristian Jura: În România, din păcate, ne confruntăm cu o situație paradoxală. Cu toate ca există probleme complicate de mediu, gropi de gunoi neconforme, poluări majore ale aerului în marile orașe, deșertificare, defrișări, poluări ale unor râuri care au depășit granițele țării, specii invazive, în România partidele ecologiste nu au avut aderență la electorat.

Așadar, în România organizațiile neguvernamentale sau inițiativele civice ar putea juca un rol important, atât de conștientizare, cât și de acțiune efectivă. Pe de altă parte, cred ca noi toți, în calitate de cetățeni, ar trebui să acordăm o mai mare atenție programelor partidelor politice în ceea ce privește mediu înconjurător.

A consemnat Iulian Mareş