Interviu Cristian Jura: Este nevoie de acțiune la nivelul întregii societăți pentru a conștientiza rolul util pe care îl au avertizorii de integritate; Este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor în interes public

• Interviu cu Cristian Jura, Membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

Iulian Mareş: Domnule Jura,  președintele Nicușor Dan a transmis joi, 20 noiembrie a.c., că a promulgat legea privind întărirea regulilor de integritate în instituțiile publice, ce are ca scop prevenirea apariției conflictelor de interese și influența nejustificată asupra deciziilor statului.  Există cazuri la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării de avertizori de integritate care au fost discriminați sau hărțuiți?

Cristian JURA: În primul rând este necesar să precizez că există două legi aplicabile. Pe de o parte este vorba despre Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, pe de altă parte sunt incidente și prevederile OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Întrebare: Ce prevede Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public?

Cristian JURA: Această lege constituie cadrul general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă, în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat, așa cum este prevăzut în mod expres chiar din art. 1 din lege.

Întrebare: Căror persoane se aplică legea și cine poate face raportări referitoare la încălcări ale legii?

Cristian JURA: Această lege se aplică unor categorii numeroase de persoane, dintre care amintesc lucrătorii, salariații, persoane care desfășoară activități independente, acționari, voluntari, stagiari, remunerați sau neremunerați etc.

Întrebare: Cum îi protejează Legea nr. 361/2022 pe avertizorii în interes public?

Cristian JURA: Este important să citez art. 22 din Legea nr. 361/2022 în integritatea lui, pentru a avea o imagine cât mai clară:

”Interdicția represaliilor

(1) Este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor în interes public, amenințări cu represalii sau tentative de represalii, în special cele care privesc:

1. a) orice suspendare a contractului individual de muncă ori a raportului de serviciu;
2. b) concedierea sau eliberarea din funcția publică;
3. c) modificarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu;
4. d) reducerea salariului și schimbarea programului de lucru;
5. e) retrogradarea sau împiedicarea promovării în muncă sau în funcția publică și a dezvoltării profesionale, inclusiv prin evaluări negative ale performanței profesionale individuale, inclusiv a funcționarilor publici, sau prin recomandări negative pentru activitatea profesională desfășurată;
6. f) aplicarea oricărei alte sancțiuni disciplinare;
7. g) constrângerea, intimidarea, hărțuirea;
8. h) discriminarea, crearea unui alt dezavantaj sau supunerea la un tratament inechitabil;
9. i) refuzul de a transforma un contract de muncă pe o perioadă determinată într-un contract de muncă pe durată nedeterminată, în cazul în care lucrătorul a avut așteptări legitime că i s-ar oferi un post permanent;
10. j) refuzul de a reînnoi un contract de muncă pe o perioadă determinată sau încetarea anticipată a unui astfel de contract;
11. k) cauzarea de prejudicii, inclusiv la adresa reputației persoanei în cauză, în special pe platformele de comunicare socială, sau pierderi financiare, inclusiv sub forma pierderii oportunităților de afaceri și a pierderii de venituri;
12. l) includerea pe o listă sau într-o bază de date negativă, pe baza unui acord sectorial sau la nivel de industrie, formal sau informal, care poate presupune că persoana în cauză nu își va găsi, în viitor, un loc de muncă în respectivul sector sau în respectiva industrie;
13. m) rezilierea unilaterală extrajudiciară a unui contract pentru bunuri sau servicii, fără a fi îndeplinite condițiile în acest sens;
14. n) anularea unei licențe sau a unui permis;
15. o) solicitarea de efectuare a unei evaluări psihiatrice sau medicale.”

Întrebare: În condițiile în care Legea nr. 361/2022 îi protejează pe avertizorii în interes public, revenim la întrebarea inițială, se plâng aceștia și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării?

Cristian JURA: Începând din anul 2024 au început să fie depuse la Consiliul Național pentru Combaterea discriminării petiții din partea avertizorilor. Practic, ei se consideră discriminați de către angajatori tocmai pentru că își exercită atribuțiile de avertizor în conformitate cu prevederile legale.

Întrebare: Mai precis, cum se manifestă aceste discriminări sau hărțuiri?

Cristian JURA: La modul concret, există mai multe fapte care pot contura o discriminare sau hărțuire. Aș aminti interzicerea accesului la un sistem informatic. Dacă avertizorul a avut acces la o platformă de achiziții și a sesizat nereguli, i se va limita sau interzice accesul la acel sistem. Aș mai menționa aplicare de sancțiuni disciplinare, modificare contractului de muncă, reducerea salariului, modificarea programului de lucru, fapte care pot culmina chiar cu concedierea sau eliberarea din funcția publică.

Subliniez faptul că faptele de hărțuire sau discriminare sunt în mod expres interzise de Legea nr. 361/2022, legea specială în această materie.

Întrebare: cum sunt soluționate, de obicei, astfel de petiții? Cum anume se poate acționa la nivelul consiliului astfel încât să fie îndeplinită cea dintâi misiune a sa, cea de prevenire a acestor situații de discriminare a avertizorilor de integritate?

Cristian JURA: Situațiile în care avertizorii de integritate ajung să depună o petiție la CNCD, de obicei relevă situații complicate la locul de muncă, în care, de cele mai multe ori, situațiile prezentate se află la granița dintre discriminare și conflict de muncă. Precizez că CNCD nu are competența de a soluționa conflictele de muncă, nu are competența de a repune o persoană în situația anterioară, nu are competența de a acorda eventuale daune morale sau despăgubiri. Ceea ce poate să facă CNCD este să constate dacă o situație este discriminatorie sau nu și să aplice o sancțiune contravențională celui care a discriminat. În acest context, destul de complicat, din perspectivă legală, în unele cazuri, CNCD a constat discriminarea, în altele a considerat că instanța este competentă să soluționeze cauze. Diferența dintre cele două situații este dată de încălcarea unui criteriu protejat de către partea reclamată. Dacă se indică încălcarea unui criteriu protejat, ne aflăm în prezența unui caz de discriminare, în caz contrar, este vorba de un conflict de muncă.

Și ca să răspund și întrebării legate de prevenirea unor astfel de cazuri, având în vedere natura activității avertizorului de integritate, orice campanie de informare făcută în acest sens își va atinge cu greu obiectivul de prevenire.

Întrebare: care sunt, de regulă, reacțiile din partea entităților vizate prin aceste petiții și sancționate la nivelul consiliului?

Cristian JURA: Entitățile publice sau private, în majoritatea cauzelor încearcă să inverseze sarcina probei și să demonstreze că nu au discriminat. În condițiile în care CNCD constată că o situație este discriminatorie și aplică sancțiunea amenzii contravenționale, hotărârea CNCD este supusă testului legalității și este contestată în fața instanțelor competente.

Întrebare: Care sunt recomandările dumneavoastră pentru ca situația actuală a avertizorilor de integritate să cunoască o îmbunătățire? Mă refer la o aplicabilitate practică, nu la prevederile legislative în vigoare.

Cristian JURA: Cred că este nevoie de acțiune la nivelul întregii societăți pentru a conștientiza rolul util pe care îl au avertizorii de integritate.