Interviu Cristina Pereteatcu, secretar de stat în Ministerul Energiei din Moldova: România a furnizat până la 90% din consumul nostru de energie electrică, iar prin interconectorul Iași–Ungheni–Chișinău avem acces direct la gazele europene

• “România reprezintă pentru noi puntea directă către piața energetică a Uniunii Europene și un partener de încredere în procesul de integrare”

• “Moldova a introdus primul „sandbox” de reglementare în domeniul inovării și tehnologiei energetice din regiunea Europei Centrale și de Est”

• “Republica Moldova accesează actualmente asistență nerambursabilă, iar cea mai bună rată de absorbție s-a înregistrat în proiecte de infrastructură (apă, energie, drumuri) și în programe de dezvoltare rurală și educație”

• “Planurile Republicii Moldova pentru dezvoltarea rețelelor energetice sunt strâns legate de securitatea energetică, integrarea în piața europeană și tranziția verde”.

• Interviu cu doamna Cristina Pereteatcu, Secretar de stat în Ministerul Energiei din Moldova

Cum apreciați dezvoltarea pieței de energie din Moldova, în actualul context geopolitic?

Cristina Pereteatcu: Războiul din Ucraina a schimbat radical arhitectura de securitate energetică a regiunii, iar Republica Moldova fiind tradițional dependentă de resursele energetice din Rusia, s-a reorientat către alte surse de aprovizionare și și-a diversificat parteneriatele. Cu atât mai mult, sincronizarea tehnică a sistemului electroenergetic cu cel european a fost un pas decisiv, reducând dependența de rețeaua ucraineană și de cea din regiunea transnistreană, și asigurând astfel securitatea energetică.

Crearea pieței angro de energie electrică și dezvoltarea mecanismelor de licitații transparente reprezintă un progres în direcția liberalizării, iar accesul la surse alternative de gaze prin interconectorul Iași–Ungheni–Chișinău și prin punctele de intrare din sud  asigură o mai mare reziliență a sectorului.

Totuși, mai sunt provocări de genul capacității inexistente de stocare a gazelor naturale în interiorul țării și lipsa unei infrastructuri interne de producere diversificată a energiei. În contextul procesului de integrare europeană, perspectivele pentru dezvoltarea pieței de energie țin de o integrare mai profundă în piața europeană, ceea ce înseamnă transparență, concurență și acces la prețuri mai competitive.

Dezvoltarea energiei regenerabile și a eficienței energetice, inclusiv prin programe sprijinite de UE, pot reduce presiunea pe balanța comercială și vulnerabilitățile geopolitice.

În actualul context geopolitic, dezvoltarea pieței de energie în Republica Moldova poate fi apreciată drept una dinamică, dar încă extrem de complexă și provocatoare.

Care au fost măsurile luate la nivelul guvernului pentru a apropia Moldova de piețele energetice ale UE?  

Cristina Pereteatcu: Aș vrea să menționez aici măsurile legislative și de reglementare, care țin de transpunerea acquis-ului Comunității Energetice și cel al UE:

1. Legea privind energia electrică, care armonizează cadrul legal național cu cel comunitar, și transpune Pachetul IV „Electricity Integration Package”.
2. Legea privind gazele naturale cu anumite modificări ca să impună obligația de a păstra stocuri echivalente cu cel puțin 15% din consumul anual al Moldovei, stocate în state membre UE sau părți ale Comunității Energetice.
3. Un Plan de acțiuni pentru asigurarea independenței energetice a fost aprobat în martie 2025, având un obiectiv clar: eliminarea dependenței de livrările de energie din Federația Rusă, atât în sectorul electric cât și al gazelor și produselor petroliere. Acesta cuprinde 22 de acțiuni, incluzând proiecte majore de infrastructură, generare locală, eficiența energetică, crearea stocurilor.
4. În martie 2022, sistemele electroenergetice ale Moldovei și Ucrainei au fost sincronizate de urgență cu rețeaua continentală europeană. După acest pas, a fost majorată capacitatea comercială de transfer a energiei între sistemul continental al Europei și Moldova/Ucraina cu 500 MW, ajungând la 1.700 MW.
5. Proiecte de interconectare energetică cu România și alții pentru energie electrică și gaze. Aceste interconectări contribuie la stabilitate și integrarea piețelor.
6. Republica Moldova și Comisia Europeană au agreat o strategie pe durata de doi ani pentru independența energetică și reziliență, cu sprijin financiar important (250 milioane euro în 2025) pentru reforme, investiții și plata facturilor la energie.
7. Proiecte finanțate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și UE pentru eficientizarea clădirilor publice, spitale, instituții, etc.

Asigurarea transpunerii și implementării directivelor UE, finanțarea proiectelor de infrastructură, precum și asigurarea stocurilor și diversificarea surselor într-o manieră durabilă și predictibilă rămân a fi provocări ce trebuie adresate urgent.

Care au fost modalitățile prin care Moldova a ieșit din criza energetică din 2022?

Cristina Pereteatcu: Criza energetică din toamna-iarna anului 2022 a fost cea mai dificilă pentru Republica Moldova de la independență, fiind determinată de reducerea unilaterală a livrărilor de gaze de către Gazprom, bombardamentele asupra infrastructurii energetice din Ucraina, precum și dependența de energia electrică produsă la centrala de la Cuciurgan (Transnistria).

Dar Guvernul Republicii Moldova împreună cu partenerii externi au acționat pe mai multe planuri pentru a depăși criza:

• Moldova a început să importe gaze din surse alternative, prin România, prin terminale LNG din regiune și prin traderi europeni, folosind interconectorul Iași–Ungheni–Chișinău.
• A fost utilizată infrastructura europeană pentru stocarea gazelor în Ucraina și România, pentru a asigura rezerve pe timp de iarnă.
• În premieră, Moldova a procurat gaze direct de pe piețele europene, inclusiv prin sprijinul financiar al UE și BERD.
• În lipsa exporturilor de energie electrică din Ucraina, ca rezultat al atacurilor masive asupra rețelei, s-a majorat importul de energie din România, prin liniile de interconectare existente. România a devenit principalul furnizor, livrând până la 90% din consumul Moldovei în anumite perioade.
• Autoritățile au introdus măsuri de economisire a energiei (campanii publice, reducerea iluminatului stradal, optimizarea consumului instituțiilor publice), pentru a evita penele majore.
• Guvernul a creat Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, prin care gospodăriile au primit compensații directe la facturi (pe categorii de vulnerabilitate energetică).
• Parteneri precum SUA și UE au oferit sprijin tehnic și financiar pentru securizarea rețelelor și susținerea financiară a populației.
• Sincronizarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova și al Ucrainei cu ENTSO-E, a permis importul stabil de energie din UE și reducerea dependenței de rețeaua de est și a fost un pas vital pentru menținerea funcționării sistemului în timpul atacurilor asupra Ucrainei.
• Au fost consolidate structurile de management a crizei prin Comisia pentru Situații Excepționale și planuri de acțiune anticriză.
• A fost lansat un plan de eficiență energetică și investiții în regenerabile, cu sprijinul UE și instituțiilor financiare internaționale

Care sunt principalele investiții energetice la nivelul Moldovei? Aveți ca țintă investițiile în regenerabile și decarbonizare?

Cristina Pereteatcu: În primul rând este crucial de menționat proiectele de interconectări și infrastructură critică:

1. Linia Vulcănești–Chișinău (400 kV), care este numită și Linia Independenței Republicii Moldova – proiect prioritar, finanțat de Banca Mondială, BEI și BERD. Această linie va permite importul masiv de energie din România și integrarea în piața UE, evitând nodul energetic de la MGRES.

Extinderea stațiilor electrice și construcția altor interconectări pe termen mediu (Bălți–Suceava, Strășeni–Gutinaș).

Modernizarea rețelelor de transport și distribuție pentru a reduce pierderile și a integra surse regenerabile.

Infrastructura de gaze: extinderea interconectorului Iași–Ungheni–Chișinău și posibil extinderea capacităților de stocare (în cooperare cu Ucraina și România).

1. Dezvoltarea regenerabilelor

• În Planul Național de energie și Climă, Moldova și-a asumat ca până în 2030 să atingă minim 30% energie din surse regenerabile în mixul național.
• Organizarea primei licitații de capacități mari, de 165 MW, dintre care 105 MW eolian, 60 MW fotovoltaic și scheme de sprijin: licitații pentru contracte pe termen lung (CfD – contracts for difference), pentru a atrage investitori în regenerabile.

3. Eficiență energetică și decarbonizare

• Programul Național de Renovare a Clădirilor – susținut de UE și instituții financiare internaționale, pentru izolarea termică, modernizarea sistemelor de încălzire și reducerea consumului.
• Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul rezidențial (FEERM) și granturi pentru gospodării și autorități publice (izolarea școlilor, spitalelor, clădirilor administrative).
• Electrificarea transportului public: investiții în troleibuze, autobuze electrice și infrastructură de încărcare.
• Promovarea biogazului și biomasei în mediul rural.

• Decarbonizare graduală până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris și cu integrarea în politica energetică a UE. Reducerea dependenței de combustibili fosili importați (gaz și produse petroliere). Stimularea producției interne de energie curată, pentru securitate și competitivitate.

Chiar dacă ritmul de instalare a regenerabilelor e promițător, este nevoie de investiții în stocare pentru stabilizarea sistemului, deoarece variabilitatea solarului / vântului pune probleme de flexibilitate. În plan sunt incluse astfel de investiții, precum și transformarea digitală a sectorului energetic, pentru a asigura reziliența, eficiența și fiabilitatea acestuia.

Cum apreciați relația cu România în domeniul energiei?

Cristina Pereteatcu: Relația Republicii Moldova cu România este în primul rând, una strategică, iar în al doilea rând una vitală. În perioada crizei, România a demonstrat, un sprijin fără precedent, devenind partenerul principal al Republicii Moldova, în asigurarea aprovizionării cu energie electrică și gaze naturale. Interconectorul Iași–Ungheni–Chișinău și liniile de interconectare electrică sunt exemple clare ale acestei cooperări. Cooperarea între Republica Moldova și România  este în beneficiul ambelor state. Iar România reprezintă pentru noi puntea directă către piața energetică a Uniunii Europene și un partener de încredere în procesul de integrare.

Dacă să mă refer la securitate, România a furnizat până la 90% din consumul nostru de energie electrică, iar prin interconectorul Iași–Ungheni–Chișinău avem acces direct la gazele europene. Din punct de vedere politic, România este deopotrivă ambasadorul și avocatul nostru la nivel european, asigurându-ne sprijin financiar și tehnic consistent pentru tranziția energetică.
Astfel, relația energetică bilaterală nu doar acoperă necesitățile imediate de securitate, dar este și fundamentul integrării pe termen lung a Moldovei în piața energetică europeană.

Care sunt planurile Moldovei pentru dezvoltarea rețelelor energetice?

Cristina Pereteatcu: Planurile Republicii Moldova pentru dezvoltarea rețelelor energetice sunt strâns legate de securitatea energetică, integrarea în piața europeană și tranziția verde. Acestea se concentrează pe câteva direcții majore:

1. Modernizarea și extinderea rețelei electrice

• Interconectări cu România: 3 linii de tensiune înaltă, 400 KV, Vulcănești-Chișinău, Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș, pentru integrare completă cu ENTSO-E.

1. Digitalizarea și automatizarea rețelelor: dezvoltarea infrastructurii digitale inteligente și interoperabile în sectorul energetic până în 2030, fortificarea capacităților de securitate cibernetică în domeniul energetic, accelerarea tranziției către energie verde și decarbonizare prin soluții digitale incluzive, reducerea pierderilor tehnologice în rețele (care rămân relativ mari comparativ cu media europeană).
2. Adaptarea rețelei pentru capacități noi de energie eoliană și fotovoltaică, precum dezvoltarea capacităților de stocare (baterii, soluții flexibile de rețea) pentru a echilibra variabilitatea producției.
3. Dezvoltarea de depozite de stocare în parteneriat regional (în România sau Ucraina, întrucât Moldova nu are capacități interne). Iar în perspectivă adaptarea rețelelor la gazele verzi / hidrogen în conformitate cu standardele europene.

Cum intenționați să atrageți parteneri din alte țări pentru a investi în domeniul energetic?

Cristina Pereteatcu: Guvernul transmite constant mesajul că securitatea energetică și tranziția verde sunt priorități naționale, ceea ce oferă predictibilitate investitorilor.

O altă modalitate ar fi prezentarea unui portofoliu clar de proiecte – regenerabile, interconectări, digitalizare, eficiență – cu termene, bugete și modele de parteneriat, precum și  promovarea Moldovei ca platformă de integrare în piața UE, ceea ce oferă investitorilor acces la o piață mai largă decât cea națională.

Avem în vedere crearea unui cadru legislativ și de reglementare atractiv, licitații competitive și transparente și  armonizarea legislației cu normele UE.

Republica Moldova deja atrage parteneri externi prin cadrul legal europenizat, mecanisme de sprijin financiar, transparență în implementarea proiectelor și integrarea în piața UE. Toate aceste elemente reduc riscurile și cresc atractivitatea pentru investițiile străine.

Ce ne puteți spune despre sectorul de cercetare/dezvoltare în domeniul energiei din Moldova? Aveți în vedere dezvoltarea unor proiecte pe această zonă (hidrogen, deșeuri, biomasă)?

Cristina Pereteatcu: Moldova a introdus primul „sandbox” de reglementare în domeniul inovării și tehnologiei energetice din regiunea Europei Centrale și de Est. Inițiativa oferă un „spațiu sigur” unde inovatorii, companiile și orice părți interesate pot experimenta soluții energetice inovatoare fără a fi supuse unor cerințe legislative obligatorii. Inovatorii, companii naționale din Moldova și companii internaționale, vor beneficia de o scutire de la reglementări pentru o perioadă fixă ​​de maximum 7 ani, cu posibilitatea unei prelungiri justificate de 5 ani.

În principal, Sandbox-ul de Inovare și Tehnologie Energetică servește ca un spațiu experimental unde inovatorilor și cercetătorilor li se permite să testeze noi produse, servicii și modele de afaceri energetice într-un mediu real. Astfel de teste inovatoare vor duce la inovare și vor oferi dovezi pentru a înțelege dacă reglementările ar trebui modificate permanent.

Spațiile de Testare a Inovației în Reglementări oferă o platformă pentru inovarea produselor, proceselor, serviciilor și modelelor de afaceri, bazată pe intervenții în cadrele de reglementare (reglementări energetice, reglementări de urbanism etc.) și/sau alte condiții-cadru, necesitând implicarea legislatorilor, a administrației publice, precum și a altor părți interesate.

Beneficii pentru companii:

• Încurajează inovația – mecanismul „sandbox” oferă o platformă pentru dezvoltarea și testarea de noi tehnologii și modele de afaceri care pot impulsiona sectorul energetic.
• Flexibilitate de reglementare – permite companiilor să beneficieze de scutiri temporare de la reglementări, permițând testarea inovațiilor care altfel ar putea fi împiedicate de legile existente.
• Atenuarea riscurilor – ajută la identificarea și abordarea riscurilor potențiale într-un cadru controlat înainte de extinderea noilor tehnologii sau abordări.

Domenii de experimentare în sectorul energetic luate în considerare pentru „Sandbox”:

• Autoconsum colectiv și comunități energetice.
• Electromobilitate.
• Flexibilitate și servicii de echilibrare.
• Integrarea surselor de energie regenerabilă.
• Producția de biogaz și biometan.
• Politici tarifare.
• Rețele inteligente.
• Altele.

Eligibilitate:

Orice persoană fizică sau juridică din Republica Moldova sau din străinătate poate solicita aprobarea „sandbox” dacă nu se află în insolvență sau faliment, nu are conflicte de interese și are un proiect inovator care se confruntă cu bariere fiscale sau legislative.

Proiectele depuse trebuie:

• să fie inovatoare și să aibă potențialul de a contribui semnificativ la sectorul energetic, utilizând surse de energie regenerabilă, stocarea acesteia sau soluții alternative avansate pentru furnizarea, distribuția sau cererea de energie.
• să se confrunte cu bariere de reglementare substanțiale în cadrul legal actual, care împiedică implementarea sa.
• să aibă capacitatea de a contribui la îmbunătățirea reglementărilor și la învățare.
• să asigure protecția consumatorilor în timpul implementării sale.
• să aibă potențialul de a fi extinse după testarea cu succes în cadrul sandbox.

Cererile pentru Sandbox trebuie depuse online prin intermediul site-ului sandbox.energie.gov.md. Inițiativele depuse vor fi analizate de o Comisie Sandbox – compusă dintr-un grup divers de experți din industrie, oficiali guvernamentali și consilieri independenți.

Se va evalua potențialul de inovare al proiectului, impactul său asupra sectorului energetic și fezabilitatea excepțiilor de la reglementări solicitate. Comisia poate recomanda acceptarea preliminară, poate solicita modificări sau poate respinge cererea. Solicitanții sunt informați despre decizie în termen de cinci zile lucrătoare. După aprobarea de către Guvern, proiectul este permis să înceapă, beneficiind de flexibilitățile de reglementare prevăzute în cadrul sandbox. Guvernul joacă un rol crucial în mecanismul general de tip „zonă de testare” (sandbox), prin stabilirea direcției strategice pentru inovarea energetică, aprobarea reglementărilor cheie și autorizarea proiectelor individuale de tip „zonă de testare”. Acesta asigură că zona de testare funcționează în cadrul național de reglementare și se aliniază cu obiectivele mai largi ale politicii energetice

Mecanismul Sandbox este funcțional și mai multe proiecte au fost depuse spre examinare de către Comisie.

Ce ne puteți spune despre prezervarea resurselor de apă din Moldova?

Cristina Pereteatcu: Prezervarea resurselor de apă în Republica Moldova este un subiect critic, având în vedere că țara are o vulnerabilitate hidrologică ridicată și depinde în mare măsură de resurse transfrontaliere. Aproximativ 75% din resursele de apă provin din bazine transfrontaliere (Nistru, Prut), ceea ce face cooperarea cu Ucraina și România esențială. Schimbările climatice duc la secete mai frecvente, scăderea nivelului apelor și poluare accentuată. Moldova are resurse limitate de apă dulce raportat la populație, fiind sub pragul considerat „siguranță hidrică” în Europa.

Unele din soluțiile pe viitor ar fi: Extinderea irigațiilor inteligente (drip irrigation) în agricultură; Stimularea eficienței la consumatori; Implementarea de tehnologii verzi pentru tratarea și reutilizarea apelor uzate; Consolidarea cooperării internaționale pentru management transfrontalier al apelor (Nistru, Prut).

Ce ne puteti spune despre rata de absorbție a fondurilor europene și provocările determinate de accesul la consultanță de specialitate?

Cristina Pereteatcu: Este o întrebare tare la locul ei, în situația în care absorbția fondurilor europene este în primul rând o provocare dar și o oportunitate strategică.

Republica Moldova accesează actualmente asistență nerambursabilă, iar cea mai bună rată de absorbție s-a înregistrat în proiecte de infrastructură (apă, energie, drumuri) și în programe de dezvoltare rurală și educație. Vorbind despre provocări, este oportun de menționat că unele autorități nu au personal suficient și bine pregătit pentru gestionarea proiectelor complexe, multe programe UE cer contribuție națională sau locală (10–25%). Iar, pentru primării sau IMM-uri, aceasta devine o barieră. Mai este și nivelul redus de experiență în aplicarea la programe competitive cum ar fi Horizon Europe, sau LIFE.

Concluzionând cele spuse, Moldova are o rată rezonabilă de contractare a fondurilor europene, dar rata de absorbție efectivă e limitată de lipsa de expertiză și de resurse financiare proprii. Soluția pentru următorii ani va fi investiția în capital uman și consultanță locală, pentru a face proiectele europene accesibile nu doar instituțiilor centrale, ci și celor locale și mediului privat.