Interviu George Niculescu: ANRE are o politică de toleranță zero față de ATR-urile care blochează rețeaua cu proiecte care nu vor vedea niciodată lumina zilei

• “În 2025, am început să luăm măsuri care să curețe sistemul de ATR-uri fantomă: proiecte care au emisă avizul tehnic de racordare, dar care nu reușesc să se concretizeze, care nu reușesc să găsească finanțare”

• “Preocupările noastre pe segmentul garanțiilor continuă şi în 2026.  Deja am avut o întâlnire informală cu conducerea BVB pentru operaționalizarea Contra Părții Centrale”.

• “În 2025, am modificat regulamentul de închiriere a locuințelor. ANRE deține niște proprietăți în București – un apartament cu 2 camere situat într-o zonă centrală era închiriat cu aproximativ 100 de lei pe lună de către un cuplu cu vennituri de 6 mii de euro net pe lună”

• “Înțeleg poziția furnizorilor, înțeleg, într-o măsură, și poziția reprezentanților lor în asociațiile federative. Dar am datoria față de colegii mei care se ocupă cu validarea acestor plăți să îi feresc de orice presiuni și ingerințe. Și nu voi face rabat de la acest lucru”.

• “În perioada a 5-a de reglementare, WACC/RRR trebuie să rămână un instrument de echilibru, nu o armă politică”.

• “Salariile din ANRE au scăzut toate cu 30%, de la indemnizația mea de președinte, până la salariul oricărei colegă sau oricărui coleg de-ai mei”.

• Interviu cu George Niculescu, președinte ANRE

Cum apreciati activitatea ANRE in 2025? Care au fost principalele măsuri pe care le-ați luat pentru piața de energie/gaze în 2025?

George Niculescu: 2025 a fost un an de disciplină. Disciplină în piață, prin măsurile legate de contractele forward, disciplină în investiții, prin măsurile legate de ATR-uri și mai puțin PR de criză, mai mult accent pe regulă, pe verificare și pe conformare.

Pe zona de control și conformare, ANRE a operat cu volum și fermitate: 1.018 acțiuni de control în 2025 (inspecții/verificări/supraveghere), materializate în 535 procese-verbale și 1.223 sancțiuni contravenționale.

Este o evoluție similară cu cea anului 2024, cât au fost 1.045 de acțiuni de control (inspecții/verificări/supraveghere), în urma cărora au fost emise 570 de procese-verbal de constatare și 1.295 de sancțiuni contravenționale.

Au fost două premiere în 2025 despre care vreau să vorbesc puțin.

Una dintre ele este legată de constituirea garanțiilor la tranzacționare pentru contractele cu livrare în viitor. Este o măsură pe care am propus-o într-o primă formă în aprilie, pe care am avut mai multe runde de consultări cu piața, pe care am adoptat-o pe 15 iulie. Vorbesc despre această măsură pentru că văd că a fost tratată precum un animal fără stăpân: a găsit-o un decident pe stradă și s-a gândit s-o adopte. Nu așa au stat lucrurile. Iar preocupările noastre pe acest segment al garanțiilor continuă şi în 2026.  Deja am avut o întâlnire informală cu conducerea BVB pentru operaționalizarea Contra Părții Centrale.

A doua premieră din 2025 este o consecință a modificării regulamentului de racordare în 2024. Atunci am început să luăm măsuri care să curețe sistemul de ATR-uri fantomă: proiecte care au emisă avizul tehnic de racordare, dar care nu reușesc să se concretizeze, care nu reușesc să găsească finanțare. Consecința acestei măsuri a fost curățarea sistemului de 9.300 MW blocați în ATR-uri fantomă. Am învățat o vorbă de la viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu: economia este ca o navă de mari dimensiuni, iar între momentul în care iei decizia de a vira și până când nava efectuează virajul efectiv este o perioadă de timp. Același lucru este valabil și pentru sistemul energetic.

Săptămâna trecută, în ședința Comitetului de Reglementare, am adoptat pentru prima dată decizia de a suspenda cererea de autorizație de înființare pentru un solicitant care nu a reușit să facă dovada finanțării proiectului. Odată ce acest plafon de sticlă a fost spart, vom continua să adoptăm asemenea de decizii de fiecare dată când ele vor fi necesare. Mi-aș dori ca piața să înțeleagă că există o politică de toleranță zero față de ATR-urile care blochează rețeaua cu proiecte care nu vor vedea niciodată lumina zilei.

Cum va afectează măsurile de restructurare din cadrul ANRE? Ce măsuri ați luat pentru a vă păstra specialiștii din cadrul ANRE?

George Niculescu:  Reorganizarea a fost o provocare, pe care am depășit-o cu bine. Am implementat legea 145/2025 în litera și spiritul său și sunt încrezător că vom avea câștig de cauză în procesele în care această reorganizare este atacată. Vreau să mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat pentru ca această reorganizare să se întâmple. A fost și un test de maturitate instituțională a ANRE și, am învățat deja câteva lecții importante în urma acestui test.

Dar discuția despre cum această reorganizare va afecta ANRE este o una reală și importantă. Am căutat să protejăm specialiștii din direcții. Am deființat 60 de posturi, dintre care 14 ocupate. Acest lucru trebuie înțeles ca un rezultat al precauției de a nu face angajări în anul 2025, pentru că dacă posturile erau ocupate, aveam 60 de contracte de muncă încetate, nu 14.

Salariile din ANRE au scăzut toate cu 30%, de la indemnizația mea de președinte, până la salariul oricărei colegă sau oricărui coleg de-ai mei.

Am pus și repet și acum: Este dreptul angajaților să facă uz de toate căile de atac pe care le consideră utile, așa cum a fost acțiunea în instanță. Dar vreau să ne uităm bine la ce constituie motivul principal al acestor acțiuni: nu este vorba despre desființarea de posturi, ci este vorba în principal despre salarizare. Când un cuplu, soț și soție, care-și sincronizau concediile medicale, atacă reorganizarea, este un semn de întrebare asupra bunei credințe care i-a motivat în demers. Sunt colegii mei și nu-mi place să am astfel poziții publice, dar sunt îndreptățit să reacționez public având în vedere comportamentul necolegial al unora dintre angajații ANRE.

Mai trebuie spus ceva: 2025 nu a fost doar anul reorganizării în conformitate cu legea 145. A fost și anul în care am modificat, în sfârșit,  regulamentul de închiriere a locuințelor. Vă mărturisesc că nu a fost deloc ușor, nivelul de rezistență fiind uriaș. Pentru că da, este un lucru mai puțin cunoscut, dar foarte real. ANRE deține niște proprietăți în București care au fost închiriate angajaților la niște prețuri nu bune, ci efectiv simbolice. Un apartament cu 2 camere situat într-o zona centrală, era închiriat cu aproximativ 100 de lei pe lună de către un cuplu de angajați, sot si sotie, care reuneau venituri de aproximativ 6 mii de euro net pe lună. Deci, la 6.000 de euro venit lunar, chiria era 20 euro. Ei bine, am modificat acest regulament de închiriere și m-am lovit de o opoziție internă considerabilă, care sincer m-a dezamăgit. Și atunci, când vedeți tot felul de ”informații” interne despre ANRE în ultimele luni, vreau să aveți în vedere și acest element, această rezistență la orice fel de schimbare a ceea ce poate fi perceput de cetățeni despre o luptă pentru privilegii.

Ce ne puteți spune despre amenzile date de ANRE in 2025? Care au fost cele mai mari amenzi?

George Niculescu:  Un volum total de amenzi de aproximativ 63,2 milioane de lei arată că sutem serioși în impunerea acestei discipline despre care vorbeam mai sus.

Care sunt cele mai grave nereguli pe care le-ați identificat în piață?

George Niculescu:  Cele mai grave nereguli identificate sunt cele care atacă încrederea pe care consumatorii ar trebui să o aibă în actorii din sistemul energetic, indiferent cine ar fi aceștia:

• facturare întârziată / incorectă și lipsă de informare transparentă (în special în gaze),
• încălcări procedurale la schimbarea furnizorului,
• derapaje de la obligațiile de portofoliu/achiziție și disciplina contractelor,
• pe rețele: calitatea tehnică, racordări/puneri sub tensiune cu întârzieri, management defectuos al relației operator–furnizor,
• în gaze: siguranța în exploatare și abateri de la condițiile de valabilitate ale autorizațiilor/atestatelor.

Ce ne puteți spune despre rezultatul controlului ANRE în urma exploziei din Rahova?

George Niculescu:  Nu foarte multe, pentru că raportul de control a fost comunicat organelor de anchetă penală.

Ce vă pot spune este că acțiunea noastră a fost chirurgicală și profesionistă, iar în urma controlului putem să avem o înțelegere clară asupra a ce s-a întâmplat din perspectiva respectării regulamentelor ANRE.

Pe fond, vorbim de un caz cu dimensiune penală, unde concluziile trebuie așezate pe documente, în coordonare cu instituțiile competente. ANRE își face partea de reglementare și control, iar comunicarea finală trebuie să respecte ancheta și responsabilitățile legale.

Ce ne puteți spune despre plățile către furnizori? Știu că, recent, v-ați întâlnit cu premierul Ilie Bolojan și cu conducerea EON România. Care au fost concluziile întâlnirii?

George Niculescu: Toată lumea își dorește ca plățile să fie făcute cât mai curând. Dar și colegii din ANRE care le validează își doresc să aibă confortul ca atunci când validează o plată să aibă conștiința împăcată că au verificat corect și complet, fără presiune de niciun fel. Înțeleg poziția furnizorilor, înțeleg, într-o măsură, și poziția reprezentanților lor în asociațiile federative. Dar am datoria față de colegii mei care se ocupă cu validarea acestor plăți să îi feresc de orice presiuni și ingerințe. Și nu voi face rabat de la acest lucru.

Cum apreciați piața de energie după ridicarea plafonării? Considerați că a fost utilă acordarea voucherelor pentru consumatorii vulnerabili? Au ajuns aceste carduri unde trebuie?

George Niculescu: Mă bucur să văd că acum avem un cu totul alt centru de greutate al ofertelor furnizorilor de energie electrică, un centru care are o valoare mult mai mică decât cea de 1,45-1,50 lei per kwh, cât era înainte de data de 1 iulie 2025. Mă bucur să văd creativitate în oferte de fidelizare și de marketing pentru clienți noi și sunt convins că anul 2026 va aduce noi prețuri competitive pentru energie electrică.

În logica de politică publică, sprijinul țintit e mai eficient decât subvenția generalizată: păstrezi semnalul de preț în piață, dar protejezi gospodăriile care chiar nu pot absorbi șocuri.

Dacă au ajuns unde trebuie se măsoară în două feluri: acoperire (eligibili identificați corect) și execuție (distribuire efectivă + utilizare). Dacă acești doi indicatori au fost îndepliniți, această evaluare o vor face tot beneficiarii, precum și instituțiile care au sarcina de a face audit.

Ca reglementator, ANRE susține orice mecanism care e predictibil, auditabil și ușor de înțeles pentru consumator.

În opinia dvs, de ce are România printre cele mai mari prețuri la energie?

George Niculescu: În opinia mea, discuțiile despre prețurile la energie din România trebuie să fie bazate pe date corecte. Nu avem cele mai mari prețuri la energie nici din Europa, nici din lume. Există momente în care prețul SPOT, pe anumite intervale orare, este mare, uneori chiar foarte mare. Asta nu înseamnă că acel preț SPOT pe un anumit interval orar se translatează în factura omului. De altfel, tot pe piața SPOT, avem situații în care se înregistrează prețuri negative. Dar în aceste cazuri nu vedem pe nimeni care sǎ declare în spațiul public ca avem cele mai mici prețuri la energie electrică.

Altfel, fără să discutăm pe date corecte și concrete riscăm să panicăm oamenii și să creăm o percepție falsă în piață și în rândul opiniei publice. Lucrurile sunt simple: prețul este intersecția cererii și ofertei. Cât timp cererea este mare, singurul moment în care vom avea cu siguranță prețuri mici și foarte mici la energie electrică este acela în care vom avea un volum de energie produsă care să depășească cu mult cererea. Iar pentru asta este nevoie de două lucruri: investiții și timp.

Știu că în septembrie ați fost numit Vicepreședinte al Consiliului Reglementatorilor din cadrul ACER. Care sunt principalele proiecte de care vă ocupați?

George Niculescu: Numirea ca vicepreședinte al Consiliului Reglementatorilor din cadrul ACER înseamnă, practic, că România intră în camera în care se discută regulile pieței europene. Este prima funcție executivă la nivelul reglementatorilor europeni pe care o ocupă un român. Este o funcție care mă onorează și care mă obligă.

Pe substanță, prioritățile pe care le promovez la nivel european sunt aliniate cu necesitățile sectorului energetic din România: flexibilitate și integrare, utilizarea interconexiunilor, integritate de piață (REMIT), încrederea consumatorilor, reducerea decalajului de prețuri între sud-estul Europei si vestul si centrul Europei.

ANRE a stabilit pentru a cincea perioadă de reglementare (începând cu 2024) o rată reglementată a rentabilității capitalului investit (RRR/WACC) pentru distribuitori. Știu că unii au vrut să se mai diminueze. Care este stadiul? Ce ne puteți spune despre dezvoltarea infrastructurii de distribuție? 

George Niculescu: În perioada a 5-a de reglementare, WACC/RRR trebuie să rămână un instrument de echilibru, nu o armă politică. Dacă îl cobori artificial, tai investiții (și plătești prin întreruperi, racordări lente, congestii). Dacă îl urci nejustificat, încarci factura.

Poziția mea fermă este că investițiile trebuie legate de rezultate măsurabile. România are nevoie de o rețea care să țină pasul cu valul de regenerabilele, are nevoie de o dezvoltare a distribuției, adică de investiții. Nimic nu i-a împiedicat pe operatorii de distribuție să facă investiții masive în perioada a 4-a de reglementare, dacă se plâng de condițiile de rentabilitate din această perioadă.

Dar ca să adresăm direct problema: văd operatori de distribuție care au depus planuri de investiții cu mult peste valoarea minimă. Condițiile sunt la fel pentru toți. Și atunci, de ce unii pot să-și propună valori foarte mari de investiții și alții aleg varianta de a merge la relanti?

Ce ne puteți spune despre acordarea ATR în 2025?

George Niculescu: Am două mesaje mari, susținute de date:

Primul este legat de curățarea cozii  și disciplină: În 2025, pentru proiecte mai mari sau egale cu 1 MW, au expirat 264 ATR, însumând 9.248,11 MW putere aprobată pentru evacuare. Defalcat: Transelectrica 37 ATR (5.705,82 MW), DEER 90 (1.328,69 MW), RER 72 (917,63 MW), DEO 41 (706,36 MW), Delgaz 24 (589,61 MW).

Al doilea este legat de faptul că încă avem un pipeline masiv, dar cu bottleneck legat de maturitatea proiectelor: La 1 decembrie 2025 erau 1.419 proiecte cu ATR valabil (≥1 MW), cu 77.366 MW putere aprobată. Dintre acestea, 900 aveau contracte de racordare (45.971 MW), 593 aveau și autorizații de construire (25.599 MW), iar 173 ajunseseră și la autorizații de înființare ANRE (7.381 MW).

ATR-urile expirate eliberează spațiu pentru proiectele serioase, iar marea provocare e să mutăm proiectele din stadiu de hârtie în stadiu de execuție.