Interviu Mircea Gâjâilă, vicepreședinte: Polithink va contribui la sprijinirea actului de guvernare, aducând un plus de coerență strategică și realism instituțional în discuția publică

• Interviu cu Mircea Gâjâilă, vicepreședinte Polithink

• “România are nevoie de o punte care să conecteze expertiza practică cu viziunea pe termen lung”.

• “Potențialul energetic, capitalul uman și – poziția geostrategică – principalele atuuri ale României”

• “Declinul demografic și exodul tinerilor sunt în opinia mea cele mai mari amenințări la adresa României”

• “Pe 9 septembrie vom avea primul eveniment public al Polithink: Statecraft Lab”

• “Ne propunem să influențăm pozitiv formularea politicilor la nivel național și regional, punând accent pe dialog informat și argumente solide”

• “Dimensiunea academică este fundamentală pentru identitatea Polithink”

Ce ne puteți spune despre Polithink? De ce a fost creată?

Mircea Gâjâilă: Polithink este un think tank independent axat pe guvernanță, relații internaționale și luarea deciziilor strategice, ce oferă analiză, cercetare și perspective de politici publice.

A fost creat din convingerea că România are nevoie de o punte care să conecteze expertiza practică cu viziunea pe termen lung.

În prezent, elaborarea politicilor la noi se bazează insuficient pe contribuții externe. Deși formal se dorește consultarea societății civile, în practică deschiderea față de expertiza independentă rămâne scăzută.

Polithink își propune să remedieze acest deficit. Este o platformă nepartizană unde ideile pot fi evaluate riguros, dincolo de ciclurile electorale, și care oferă factorilor de decizie instrumente strategice bazate pe dovezi și bune practici internaționale.

În esență, Polithink a fost înființată pentru a contribui la sprijinirea actului de guvernare, aducând un plus de coerență strategică și realism instituțional în discuția publică.

Cine face parte din Polithink?

Mircea Gâjâilă: Think tank-ul a fost fondat de profesioniști cu experiență în relații instituționale, comunicare strategică și securitate națională. Colaborăm constant cu economiști, specialiști în politici publice, analiști de date și experți în subiecte mai mult sau mai puțin nișate, tocmai pentru a aborda problemele multidimensional.
Suntem experți în a aduce experții potriviți în aceeași cameră și a ajunge la cele mai bune soluții..

Cui se adresează Polithink?

Mircea Gâjâilă:  Polithink se adresează în primul rând celor care modelează politicile și direcțiile strategice ale țării, adică decidenților politici. Totodată, ne adresăm și formatorilor de opinie și publicului educat interesat de politici publice, deoarece credem că o dezbatere informată poate îmbunătăți calitatea guvernării. Ca orice think tank important, ne propunem să influențăm pozitiv formularea politicilor la nivel național și regional, punând accent pe dialog informat și argumente solide.

Spre exemplu, studiile și recomandările noastre sunt gândite să fie utile pentru un ministru care elaborează o strategie guvernamentală, un parlamentar care legiferează într-un domeniu complex, un primar sau manager public care implementează politici la nivel local, dar și un CEO sau antreprenor care dorește să anticipeze mediul economic și politic viitor.

Care sunt principalele proiecte pe care intenționați să le demarați?

Mircea Gâjâilă:  Pe 9 septembrie vom avea primul eveniment public al Polithink: Statecraft Lab. Este un format de lucru și dezbatere care va aduce împreună actori cheie din administrație, tehnologie și diplomație, pentru a explora ce înseamnă să guvernezi într-o lume cu o digitalizare accelerată și totodată marcată de transformări geopolitice profunde. Vom avea niște invitați speciali și două panel-uri de impact:

– E-Governing Romania: Accelerarea digitalizării prin exemple europene de succes, unde se va discuta despre cum poate inovația digitală să consolideze actul de guvernare, transparența și calitatea serviciilor publice.
– Politica externă a României într-o lume în schimbare: între realpolitik și idealpolitik, ce va fi o analiză a poziționării strategice a României pe scena internațională, abordând teme de diplomație, securitate și influență regională într-un context global marcat de incertitudini.

Primele proiecte alte think tank-ului sunt ancorate în cele doua panel-uri ale evenimentului.

Pregătim, de asemenea, o serie de policy briefs pe teme strategice, cum ar fi securitatea energetică sau impactul inteligenței artificiale în actul de guvernare.
În paralel, dezvoltăm un proiect educațional adresat tinerei generații de lideri.

Care credeți că sunt punctele tari și slabe ale României în acest moment?

Mircea Gâjâilă:  România are o serie de atuuri importante:

– potențialul energetic: pe lângă resurse naturale considerabile, o parte importantă a energiei electrice produse provine din surse regenerabile, țara având una dintre cele mai mari capacități de generare de energie verde din regiune. Aceste avantaje conferă României un grad de independență strategică și oportunitatea de a fi un exportator de energie în zonă.
– capitalul uman: România are un bazin de tineri profesioniști cu pregătire solidă în științe și tehnologie, și cel mai ușor se vede asta în creșterea remarcabilă a industriei IT. Companii globale au centre de dezvoltare aici, profită de abilitățile tehnice și creativitatea specialiștilor români. Asta, împreună cu unele dintre cele mai rapide conexiuni la internet din lume, ne poziționează favorabil în economia digitală europeană.
– poziția geostrategică: România are o așezare geografică care îi conferă un rol de nod între Est și Vest, fiind la granița de est a UE și NATO. Acest lucru, combinat cu orientarea fermă pro-europeană și pro-NATO a politicii noastre externe, constituie un atu. Suntem încă percepuți ca un partener stabil și predictibil în regiune, fapt ce a facilitat, de exemplu, găzduirea de investiții strategice, inclusiv baze militare NATO sau proiecte energetice regionale. Această credibilitate internațională câștigată de România în ultimele decenii este un punct forte care ne permite să jucăm un rol peste greutatea noastră economică brută.

Desigur, România are și puncte slabe sau provocări majore care trebuie abordate pentru a-și realiza potențialul:

– declinul demografic și exodul tinerilor sunt în opinia mea cele mai mari amenințări. Țara se confruntă cu o populație în scădere, din cauza ratei scăzute a natalității și a migrației semnificative a tinerilor către Vest. Această hemoragie de talent afectează capacitatea decreștere economică pe termen lung și pune presiune pe sistemele de pensii și asistență socială. Îmbătrânirea populației, coroborată cu emigrarea forței de muncă tinere, este o vulnerabilitate structurală ce necesită politici urgente de stimulare a natalității, de atragere înapoi a diasporei, de retenție a absolvenților performanți.
– disparități regionale: Avem un București și câteva județe dezvoltate, dar și zone întinse rămase mult în urmă la capitolul infrastructură, educație, servicii de sănătate și oportunități economice. Această coeziune internă fragilă se traduce prin abandon școlar, forță de muncă insuficient calificată în unele regiuni, sărăcie persistentă și migrație internă către centrele urbane mari. Excluziunea socială a celor la care progresul economic și avantajele apartenenței la UE și NATO nu ajung sau nu sunt clare duce inevitabil la instabilitate politică, lucru observat clar în ultimul ciclu electoral.
– colectarea deficitară a taxelor și impozitelor rămâne o problemă majoră, reflectată direct în nivelul scăzut al veniturilor bugetare. România colectează mult sub media UE și considerabil în urma altor țări din regiune. Este o nevoie urgentă de modernizare instituțională a aparatului fiscal. Spre exemplu Estonia, care a mutat aproape integral serviciile fiscale în online și are o rată impresionantă de colectare la costuri infime. Danemarca are un mecanism inovator de cooperare între autoritățile fiscale și contribuabili, prin care oferă consultanță fiscală și favorizează conformarea proactivă. Soluțiile există deja, este nevoie de voință politică pentru
adoptare și implementare.

În concluzie, România are puncte tari semnificative care îi dau șanse reale de progres, dar și puncte slabe cronice pe care trebuie să le abordeze frontal. Viziunea Polithink este tocmai de a potența atuurile și de a propune soluții pentru atenuarea vulnerabilităților, astfel încât țara să poată avansa spre un nivel de dezvoltare mai înalt și sustenabil.

Cum poate fi restructurat sectorul bugetar din România?

Mircea Gâjâilă:  Primul pas este un audit al instituțiilor și agențiilor, pentru a identifica clar ce atribuții are fiecare, unde există dublaje sau structuri paralele și unde se risipește resursa umană.

Restructurarea nu trebuie să însemne doar tăieri oarbe, ci optimizarea organigramelor astfel încât fiecare instituție să aibă dimensiunea corectă pentru misiunea sa. Important este ca aceste modificări să se bazeze pe analiza activității și nu pe criterii politice.

Apoi, trebuie să țintim spre o debirocratizare radicală. Aici nu mă refer la concedieri, ci mai mult la regândirea fluxurilor de lucru. Un element central al debirocratizării trebuie să fie modernizarea tehnologică a administrației. Procedurile care astăzi consumă timp și personal, cu hârtii, ștampile și multe ghișee, pot fi automatizate și simplificate prin digitalizare. Dau iar exemplul Estoniei, care oferă online 99% din serviciile publice cu economii anuale echivalente cu 2% din PIB.

Restructurarea trebuie să aibă și o componentă de reformă bugetară. România ar trebui să treacă la un model de bugetare multianuală bazată pe performanță, în care fiecare instituție publică să aibă obiective clare și indicatori de rezultat. Introducerea unor evaluări independente periodice ale politicilor publice ar crește calitatea cheltuirii banului public.

Practic, feedback-ul third party obiectiv, bazat pe date, ar trebui să stea la baza deciziilor de continuare sau oprire a unui program guvernamental.

După cum arată exemplele internaționale, țările care au făcut astfel de reforme au ajuns să aibă administrații performante și sustenabile financiar. România are acum această oportunitate și, aș spune, obligație, pentru că un sector bugetar nereformat riscă să frâneze dezvoltarea întregii societăți.

Care este șansa de dezvoltare a României?

Mircea Gâjâilă:  Șansa de dezvoltare a României este, în opinia mea, una istorică, dar total condiționată de alegerile pe care le vom face în următorii ani. Avem, pe de o parte, o fereastră favorabilă de oportunitate. Deja integrată în UE de aproape două decenii, România a demonstrat că poate converge către Vest. PIB-ul pe locuitor a crescut de la 30% din media UE la momentul aderării la aproape 60% în prezent. Această convergență rapidă arată potențialul nostru și integrarea europeană a fost un catalizator al creșterii, iar continuarea ei prin aderarea la spațiul Schengen și pregătirea pentru zona Euro va oferi și mai multă stabilitate și oportunitate.

Pe de altă parte, șansa de dezvoltare depinde de noi, de capacitatea internă de a valorifica aceste oportunități. România trebuie să investească inteligent în ceea ce are mai de preț, anume oamenii. De asemenea, ține de noi să creăm un climat în care românii preferă să rămână sau să revină în țară, cu salarii competitive, oportunități profesionale și un mediu socio-politic predictibil. Va trebui să recuperăm decalajele față de restul Uniunii Europene la capitole esențiale, infrastructură, educație, creșterea speranței de viață dar și a calității ei.

Șansa de dezvoltare a României se va realiza pe deplin doar dacă reușim să coagulăm o viziune națională pe termen lung într-un nou proiect de țară care să transceadă ciclurile electorale. Fără această coerență internă, riscăm să irosim resursele disponibile sau să bâjbâim între priorități schimbătoare. Șansa există și este mare, depinde doar de noi s-o valorificăm.

Cum intenționați să introduceți inteligența artificială în proiectele pe care le faceți?
Mircea Gâjâilă:  La Polithink, vedem două dimensiuni ale inteligenței artificiale: ca instrument intern de cercetare și analiză și ca obiect de studiu în sine în proiectele noastre de politici publice.

În primul rând, vom folosi AI pentru a ne amplifica eforturile de cercetare. Concret, asta înseamnă să folosim algoritmi de machine learning și analiză de date pentru a extrage informații relevante din volume mari de date. Implementăm treptat aceste instrumente, asigurându-ne în același timp că interpretăm critic rezultatele oferite de algoritmi, pentru că expertiza umană rămâne esențială pentru validare.

În al doilea rând, Polithink va aborda direct tema inteligenței artificiale ca subiect de politici publice. Ne propunem să cercetăm și să oferim recomandări despre cum poate România să beneficieze de AI, minimizând totodată riscurile. Aici intră subiecte precum impactul AI asupra pieței muncii, mai precis cum pregătim forța de muncă pentru automatizare, cum recalificăm oamenii ale căror joburi vor fi afectate.

O altă temă de interes este necesitatea unui cadru etic și de reglementare robust. Uniunea Europeană lucrează deja la un AI Act, iar România trebuie să fie pregătită să îl implementeze și să creeze propria strategie națională AI.

Vom încerca totodată să popularizăm conceptul de AI în rândul factorilor de decizie autohtoni.

Observăm la nivel global că inteligența artificială schimbă nu doar modul în care think tankurile fac cercetare, ci și substanța cererii de cercetare în sine, fiind o cerere tot mai mare de analize pe tema AI și a implicațiilor sale. Vom colabora cu experți în data science și cu instituții academice de profil pentru a ne asigura că traducem corect posibilitățile tehnice în limbaj de policy. Sunt entuziasmat de perspective: integrate inteligent, noile tehnologii pot crește eficiența și calitatea guvernării într-un mod care părea de domeniul SF acum câteva decenii.

Ce ne puteți spune despre partea academică a Polithink?
Mircea Gâjâilă:  Dimensiunea academică este fundamentală pentru identitatea Polithink. Ne dorim ca munca noastră să aibă nu doar valoare practică imediată, ci și o profundă rigoare academică, astfel încât ideile promovate să stea în picioare la testul timpului. În concret, asta înseamnă că abordăm fiecare proiect de cercetare cu metodologie solidă, apelăm la date și dovezi verificabile, colaborăm cu universitari și specialiști reputați și încercăm să publicăm rezultatele în formate care trec printr-un proces de peer-review, atunci când este posibil.

Polithink funcționează, în esență, ca o punte între mediul academic și sfera de policy.
Construim relații de parteneriat cu câteva universități și institute de cercetare, atât din țară, cât și din străinătate. Prin aceste legături, ne propunem să implicăm profesori și experți academici în proiectele noastre, fie ca autori sau consultanți în studii, fie ca vorbitori în evenimentele organizate. Credem că expertiza academică aduce profunzime și obiectivitate analizelor noastre, iar în același timp, prin orientarea noastră practică, reușim să traducem cunoașterea teoretică în recomandările accesibile decidenților .

În ce măsură influențează dialogul internațional dintre think tank-uri modul de lucru al Polithink?

Mircea Gâjâilă: Implicarea în cercuri profesionale diverse, fie că vorbim de grupuri de lucru internaționale, conferințe de specialitate sau platforme de consultare, oferă o perspectivă mai largă și mai nuanțată. Pentru mine, acest schimb de idei constant, formal sau informal, funcționează ca un barometru: îmi indică unde mă situez în raport cu discuțiile globale și mă ajută să identific din timp teme emergente ce ar putea deveni critice și pentru spațiul nostru.

Pentru Polithink, beneficiul acestor conexiuni internaționale este uriaș. Putem valida calitatea propriilor analize și să ne asigurăm că abordările noastre sunt aliniate la standardele internaționale, fără însă a pierde din vedere specificul local. Toate aceste legături nu sunt scop în sine, ci un mijloc de a te perfecționa continuu. Până la urmă, valoarea unui think tank stă și în capacitatea de a sintetiza cunoaștere din surse diverse și de a o transpune în recomandări aplicabile. Rețelele strategice ne ajută să facem tocmai asta, dar ne și țin totodată conștienți că mereu avem ceva nou de învățat de la colegii noștri din lume.