Interviu Rareș Ștefan Burlacu, președinte ARICE: 3,3 miliarde de dolari, importul României din Kazahstan anul trecut – rezultatul furnizării de purtători de energie care contribuie la funcționarea și dezvoltarea economiei

• Comerțul României cu R. Kazahstan – un maximum înregistrat în anul 2022, de 3,4 miliarde USD

• În anul 2023 (ian.-oct.)  au fost înregistrate în România 3 noi societăți cu capital kazah (numărul total ajungând la 52), iar exportul românesc a crescut cu 108,6% (septembrie 2023, față de septembrie 2022).

• Interviu cu domnul Rareș Ștefan Burlacu, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior  

Cum au evoluat relațiile româno-kazahe în ultimii ani? La cât se ridică volumul total al comerțului României cu Kazahstan in acest an?

Rareș Ștefan Burlacu: Relațiile cu R. Kazahstan sunt circumscrise obiectivului României de a consolida parteneriatul cu țările din Asia Centrală și Caucaz, având în vedere importanța strategică a acestei regiuni atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Prioritară este valorificarea potențialului de colaborare în domenii precum energia și coridoarele de transport, concomitent cu creșterea exportului de produse și servicii românești pe piața kazahă.

Comerțul României cu R. Kazahstan, cu un maximum înregistrat în anul 2022, de 3,4 miliarde USD, din care import în România de 3,3 miliarde USD, este practic rezultatul furnizării pe piața românească de purtători de energie care, în mod esențial, contribuie la funcționarea și dezvoltarea economiei.

În anul 2023, pe primele 9 luni, comerțul bilateral se situează la valoarea de 2,4 miliarde USD, exportul românesc fiind de 95,1 milioane USD, în creștere cu 108,6% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Soldul balanței, în cuantum de -2,2 miliarde USD, din punct de vedere statistic este defavorabil părții române, însă fiind rezultatul achiziționării din R. Kazahstan de materie primă în valoare de 2,3 miliarde USD (produse energetice), apreciem că facilitează  realizarea de produse cu valoare ridicată atât pentru piața românească, cât și pentru export.

Cum au fost influențate aceste relații de războiul din Ucraina?

Rareș Ștefan Burlacu: Se remarcă faptul că ulterior datei de 24 februarie 2022, dialogul economic bilateral s-a intensificat, inclusiv prin desfășurarea celei de-a XVI-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică la Astana, în octombrie 2022. De asemenea, organizarea cu acea ocazie a unui forum de afaceri România-Kazahstan a condus la semnarea de noi contracte între operatorii economici, ale căror rezultate se regăsesc în creșterea exportului românesc cu 108,6% (septembrie 2023).

Care este cea mai mare investiție românească in Kazahstan?

Rareș Ștefan Burlacu: În prezent nu există date concrete privind investiții ale României în R. Kazahstan.

Cum vedeți viitorul investiției KMG în România, în actualul context
al tranziției energetice și al războiului din Ucraina?

Rareș Ștefan Burlacu: Mai mult ca oricând, în actuala conjunctură internațională, România susține dezvoltarea investițiilor străine existente deja pe piață, concomitent cu atragerea de noi investitori, domeniul energetic fiind unul prioritar.

Care a fost follow-up-ul celei de-a 16 sesiuni a Comisiei mixte
interguvernamentale româno-kazahe de colaborare economică, desfăşurată
anul trecut, la Nur-Sultan, R. Kazahstan? Au investit companiile
românești în Kazahstan? Dacă da, în ce domenii?

Rareș Ștefan Burlacu: Fundamentale, în contextul actual, sunt atragerea de investiții străine și majorarea exporturilor românești – obiective adaptate pe relația Kazahstan și discutate în cadrul sesiunii a XVI-a a Comisiei mixte. Cuantificabil, remarcăm progrese: în anul 2023 (ian.-oct.)  au fost înregistrate în România 3 noi societăți cu capital kazah (numărul total ajungând la 52), iar exportul românesc a crescut cu 108,6% (septembrie 2023, față de septembrie 2022).

Cum vedeți viitorul cooperării România-Kazahstan?

Rareș Ștefan Burlacu: Perspectiva relațiilor economice dintre România și Republica Kazahstan se va încadra  într-un registru extins în domeniile comercial, energetic, cultural, educațional, bazată pe un dialog bilateral guvernamental consistent, precum și pe organizarea de întâlniri între reprezentanții mediului de afaceri din cele două state.