Interviu Virgil Popescu: “A fost o greșeală re-liberalizarea bruscă, subită, fără o pregătire dinainte, a pieței de energie”

• “ANRE trebuie să vadă dacă nu cumva există în continuare elemente speculative care ridică prețul energiei electrice; Consiliul Concurenței trebuie să cerceteze dacă nu cumva există înțelegeri între producători și vânzători”

• “Până nu vom avea interconectări cum trebuie, nu avem piață liberă; asta înseamnă că noi putem lua orice măsuri dorim ca să protejăm economia românească”

• “Tot vorbim că facem energie pe cărbune, dar hai să vedem cât costă”.

• Interviu cu europarlamentarul Virgil Popescu

Reporter: Stimate domnule Virgil Popescu, cum comentați declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan potrivit cărora preţul energiei este prea mare și ANRE nu-şi face treaba?

Virgil Popescu: Eu am avut o declarație în urmă cu o lună în care am spus că a fost o greșeală re-liberalizarea bruscă, subită, fără o pregătire dinainte, a pieței de energie. După părerea mea, s-a făcut prost. Vechiul guvern a venit și pur și simplu a pus în brațe noului guvern, începând cu data de 1 iulie, niște prețuri fără absolut nicio protecție, nu numai pentru consumatorul casnic, pentru cetățeni, cât și pentru companii, pentru că avem două probleme – o parte a cetățenilor și o parte a companiilor care riscă să nu își poată asigura costurile și astfel să iasă de pe piață, să ne trezim și cu falimente.

Această re-liberalizare a fost făcută practic peste noapte, nu a mai fost în vigoare Ordonanța prin care existau impozitări ale unor traderi cu 90%, producătorii s-au trezit liberi să pună ce preț își doresc și am mai atenționat creșterea cu mai mult de 50% a prețului energiei făcută de către Hidroelectrica – o creștere foarte abruptă într-un timp foarte scurt, fără anumită protecție. Cred că toate acestea necesită o intervenție foarte rapidă și bruscă ANRE de verificare, pentru că ei supraveghează piața.

ANRE trebuie să vadă dacă nu cumva există în continuare elemente speculative care ridică prețul energiei electrice. Și Consiliul Concurenței trebuie să cerceteze dacă nu cumva există înțelegeri între producători și vânzători, în așa fel încât să țină acest preț al energiei către populație sau către companii la valori foarte mari.
Cred că președintele Nicușor Dan a vrut să dea un semnal în piață foarte clar: “Faceți-vă toți treaba, pentru că nu putem accepta prețuri care nu reflectă justa valoare a energiei electrice”.

Reporter: Ce părere aveți despre cele cinci măsuri propuse de ministrul energiei pentru reducerea prețului facturilor la energie electrică?

Virgil Popescu: Sincer să fiu, nu am văzut cele cinci măsuri propuse.

Reporter: Între cele cinci măsuri apare și operaționalizarea Contrapărții Centrale.

Virgil Popescu: Contrapartea Centrală a fost începută din anul 2019, dacă nu mă înșel. Este în zona ASF, BVB și OPCOM.

Reporter: Din informațiile pe care le aveți, de ce nu se operaționalizează Contrapartea Centrală?

Virgil Popescu: Este clar că este în curtea ASF această problemă. Nu poate Guvernul să se ducă acolo unde nu are competențe.
Dar să fie clar: Contrapartea Centrală nu poate scădea prețul la energie. Contrapartea Centrală este un lucru bun, dorit în piață, care dă anumite flexibilități, care încurajează și întărește tradingul pe piața de energie și putem spune că o acțiune indirectă a acesteia poate fi o eventuală fluidizare și scădere a prețului la energie.
Referitor la market maker, știu că Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat Ordinul privind Regulile generale pentru implementarea activității de market making pe piețele organizate de energie electrică și pe cele centralizate de gaze naturale.

Reporter: ANRE a făcut mecanismul, dar nu vrea nimeni să fie benevol market maker pentru că asta înseamnă că uneori mai vinzi și în pierdere…

Virgil Popescu: Statul, dacă dorește să facă market maker prin anumite companii unde deține pachetul majoritar își poate exprima această opțiune prin Adunarea Generală a Acționarilor sau prin Consiliul de Supraveghere.
Am spus de mult acest lucru. Inclusiv la prețul gazului, nu este nevoie să obligi pe cineva de la stat să vândă prin lege la un anumit preț. Poți să faci acest lucru folosind mecanisme de piață. Considerăm că acționarul majoritar ia o decizie de oportunitate pe o anumită perioadă de timp: în politica comercială a companiei prețul este X. Nu văd nicio problemă când acționarul majoritar dorește acest lucru.

Reporter: Dar acționarii minoritari ce părere ar trebui să aibă, dacă statul abuzează de statutul său de acționar majoritar?

Virgil Popescu: Am spus că e vorba de oportunitate. Când calculezi această oportunitate, iei în calcul toți factorii, inclusiv acționarii minoritari, și vezi ce este mai bine pentru tine ca acționar, pentru rolul tău social. Te gândești – vrei să îți crească prețul acțiunilor, vrei să ai un profit fabulos pe seama cetățenilor sau vrei să fii este echilibrat și prețurile să nu explodeze…

Eu, dacă aș fi ministru, aș opta pentru o chestie echilibrată, nu i-aș lăsa în politica comercială să crească prețul acolo unde pot interveni, unde statul este acționar majoritar.

Pe de altă parte, firmele vor să facă profit rapid, pentru că managementul trebuie să îndeplinească niște indicatori de performanță. Așa că este greu să scazi prețurile, pentru că nu mai ai îndeplinești indicatorii.

Și am ajuns la o chestie în care noi, ca stat, n-am acționat când trebuia ca să ținem prețurile jos, am pus niște indicatori de performanță care țin de cifra de afaceri și profitabilitate și acum nu mai putem să scădem prețurile acolo unde există posibilitate, pentru că intrăm sub acel indicator de perfomanță pe care tot eu, stat, l-am pus.

Așa că eu cred că trebuie să regândim totul, de la capăt. Dacă facem totul pompieristic, nu va avea logică.

Reporter: Unii susțin că mare parte din acest șoc creat la liberalizare a apărut pentru că v-ați încăpățânat să țineți prețul de 0,68 lei, nu ați intervenit deloc și nu ați vrut nici măcar să creșteți un pic plafonul, astfel încât la liberalizare să fie mai ușor.

Virgil Popescu: Dacă-mi aduc aminte, mandatul meu de ministru al energiei s-a încheiat în 15 iunie 2023. Prețul de 68 de bani a fost pus în anul 2022, în plină criză. Era un preț pentru consum până în 100 kilowați, adică pentru cei care aveau cu adevărat nevoie. Puteți să mă întrebați orice despre mandatul meu până în data de 15 iunie 2023, despre mandatul celorlalți colegi care au venit după mine, aș prefera să-i întrebați pe ei.

Pe timpul meu, să ne amintim că a început războiul la frontiere, nu cred că puteam să ridicăm acel plafon atunci.

În altă ordine de idei, nu cred că a fost un moment prielnic să scădem prețul plafonat la gaz pentru consumatorii casnici din România la 0,31 lei/kWh, de la 0,35 lei/kWh, doar pentru că prețul la Bursa TTF a fost timp de o lună 0,31. Odată ce dai un preț jos, e greu să-l urci. Așa că nu cred că a fost bine acea scădere de la 0,35 la 0,31 lei, la începutul anului 2024. Poate că la un moment dat ne-am bucurat rapid pentru o scădere, dar eu cred că pe termen lung și când va fi și liberalizarea prețului la gaze, vom simti negativ acest lucru. Probabil că a fost mai mult o chestiune de imagine.

Reporter: Acum, că tot sunteți la Bruxelles, vă întreb cât de fezabilă este acuzația că de vină pentru prețurile noastre mari sunt interconexiunile lipsă și exporturile către Ucraina.

Virgil Popescu: Sunt două lucruri distincte.
Este normal să susținem Ucraina, să le dăm energie, dar ei plătesc pentru ea. Și Ucraina și Moldova plătesc acea energie.

Moldova a beneficiat de o facilitate, la fel ca firmele și cetățenii români. S-a spus foarte mult de către suveraniști că Moldova cumpără energie mai ieftin. Dar frații noștri moldoveni au cumpărat energia la același preț ca și românii. După liberalizare, Moldova are aceleași condiții ca și piața din România.

Ucraina n-a beneficiat de facilitatea pe care a avut-o Moldova. Ucraina a cumpărat energie la prețul pieței tot timpul.

Statul a câștigat din vânzare, pentru că banii din vânzarea pe bursă, peste plafonul de 450 lei/MWh, s-a dus la bugetul stat. În mod normal, banii aceia trebuiau să se întoarcă pentru plafonare și compensarea facturilor.

Eu îmi aduc aminte că Marcel Boloș, fost ministru al finanțelor, a zis la un moment dat, la finalul anului 2023, că s-au încasat 40 de miliarde lei din zona de energie, și s-au plătit 14 miliarde.
Dacă banii s-au dus la buget și bugetul a considerat în înțelepciunea lui că banii trebuie să ducă în altă parte, aceasta este altă problemă. Dacă statul a considerat că sunt alte priorități, este treaba celor care au gestionat acei bani. Părerea mea este că banii din energie trebuiau să meargă la energie. Nu am informații unde s-au dus acei bani.

Ucraina și Moldova sunt legate la sistemul european. În condițiile bombardamentelor din Ucraina, în care sistemul energetic a fost afectat, ucrainenii au trebuit să cumpere energie și de pe piața românească, poloneză, cehă, piața slovacă, cred că de pe piața ungurească, deci toată frontiera a aprovizionat Ucraina și Republica Moldova.

Este bine știut faptul că interconectarea între Austria și Ungaria este slabă. Este o linie de 20 de kilometri care ar trebui făcută și nu se face. Între Austria și Slovacia nu există nicio interconectare.

Sunt unul dintre cei care au ridicat această problemă și au spus-o în Parlamentul European. Săptămâna trecută a venit ACER și ne-a prezentat exact acest lucru, că este slabă interconectarea dintre aceste țări.

Trebuie rezolvată situația asta. Trebuie presiune de la stat la stat să se facă. Până nu vom avea interconectări cum trebuie, nu avem piață liberă, energia nu circulă. Asta înseamnă că noi putem lua orice măsuri dorim ca să protejăm economia românească.
Nu am văzut o scrisoare a Comisiei Europene către România despre problemele referitoare la energia electrică. Am văzut la gaz, dar la energia electrică nu am văzut tocmai pentru că cei de la Bruxelles sunt conștienți că nu există piață funcțională, din moment ce energia nu circulă liber.

Deci da, una din cauzele majore este interconectarea, iar o altă cauză este capacitatea de producție. Trebuie să avem cât mai multă energie. Tot vorbim că facem energie pe cărbune, dar hai să vedem cât costă.

Reporter: Ministrul Energiei a declarat recent că negociază cu Comisia Europeană păstrarea centralelor pe cărbune active în sistemul energetic din România.

Virgil Popescu: E foarte bine, dar nu putem să o ținem la infinit, pentru că ne costă – circa 150-160 de euro/megawat energie produsă pe cărbune. Numai 70 de euro este certificatul de carbon. Vrem energie scumpă, hai să producem scump. Dar tot noi o plătim.
Când am plecat de la minister, în programul de restructurare am lăsat un miliard de euro în contul Ministerul Energiei, care sunt și acum, pentru trecerea pe gaz și 700 de megawați pe fotovoltaic. Banii sunt tot acolo.

Reporter: De ce credeți că nu reușesc să facă nimic cu acești bani?
Virgil Popescu: Nu știu, întrebați mai departe. Eu cred că dacă un privat, la Mintia, reușește să pună 1,7 gigawați în 3 ani, și statul ar putea să pună 1,3 gigawați în 3-4 ani. Dar noi nici nu am început.

Reporter: Ce ne puteți spune de Centrala de la Iernut?
Virgil Popescu: Când am venit la Ministerul Energiei, în 2019, am preluat un contract făcut 65%, fără cedarea drepturilor de proprietate asupra instalațiilor. Am reziliat contractul și i-am adus la masa negocierilor, făcând un contract bun pentru România și pentru Romgaz, în care au cedat toate drepturile de proprietate. Acum suntem la 98%. Putem să reziliem imediat contractul cu ei, iar Romgaz poate să termine și singură investiția.

Față de unde am fost – un contract în 2016 în care și-au bătut joc de noi, să dai bani și să nu ai grijă să-ți iei proprietatea asupra instalațiilor – am ajuns la 98% cu proprietate. Eu sunt convins că se va termina Iernut. Dacă ai 1,7 gigawați și 400 de megawati la Iernut, gândiți-vă dacă mai are loc cărbunele în piață.
Referitor la cărbune, legea decarbonizării spune că stăm în rezervă de capacitate și în baza unor proceduri le putem scoate oricând, dacă avem probleme. Am lăsat proceduri făcute. Dacă avem nevoie, folosim capacitățile pe cărbune.
Dar trebuie să amintesc ceva – Transelectrica, în anul de grație 2022, a trimis către comisie, prin ENTSOE, niște date potrivit cărora nu avem nevoie de cărbune. Acest lucru mi s-a întors mie în față, într-o discuție la PNRR cu Celine Gauer, care mi-a zis: Voi mințiți! Eu i-am zis: De ce? Și dumneaiei mi-a pus în față datele de la Transelectrica. Iar eu mă chinuiam să prelungesc cărbunele. Asta a făcut Transelectrica, pentru că probabil au luat în calcul că se va pune în funcțiune gazul de la CEO, care trebuia terminat în 2026.

Reporter: Ce părere aveți de schimbarea lui Karoly Borbely de la conducerea Hidroelectrica?
Virgil Popescu: S-a luat această decizie, pentru că Comisia Europeană a hotărât și ați văzut că sunt inflexibili. Eu am rezervele mele vizavi de conflictele de interese și la Hidroelectrica, și la Romgaz, și la la CEO, dar cu cei de la Comisie nu aveai cale de întors.
Hidroelectrica este foarte bine condusă în momentul de față. Cei care au listat Hidroelectrica sunt acum interimari, Bogdan Badea a fost artizanul listării.

Reporter: Hidroelectrica poate să rămână cu trei persoane în Directorat?
Virgil Popescu: Cât timp în statutul lor sunt cinci în Directorat, nu se poate. Dar pot să își modifice statutul.
Acum au pornit procesul de recrutare, nu știm dacă îl vor termina până în noiembrie.
Dar nu cred că e vreo problemă dacă la Directorat rămân 3 și nu 5. Dar asta e decizia acționarilor, noi putem doar emite păreri.
Dar, ca să fie foarte clar, eu ncred că toate recrutările au respectat legea românească în vigoare la acea vreme. Că acum vine PNRR și Comisia și ne spun că legea avea niște probleme, că nu respectă standardele OECD, asta este altă poveste.
Tot așa ne-a spus Comisia că secretarii de stat n-au voie în companii, pentru că sunt politic. Dar eu încă văd o groază de secretari de stat care sunt în poziții în companii. Adică atunci nu au fost bune numirile, dar acum sunt bune?

Reporter: Ce părere aveți despre situația de la Liberty Galați?
Virgil Popescu: Acolo am înțeles că s-au acordat credite de câteva sute de milioane de euro unei companii care nu prea mai are activitate. Dar ce trebuie să știe colegii mei și Ministerul Economiei este că există o lege făcută de mine prin care, în contul unor datorii, poți să iei activul funcțional pe legea dării în plată. Astfel, statul poate să își recupereze acel activ, chiar dacă acea companie intră în insolvență sau în faliment. Este clar că interesele statutui trebuie protejate, să nu fie tăiate instalațiile de acolo la fier vechi.
Țara are nevoie de atâta metal și de fier, încât nu ne putem juca cu acest lucru. Și e foarte bine să se facă un comitet interministerial ca să monitorizeze situația, dar există și cadrul legislativ, există legea dării în plată. Ea a pornit de la cărbune și am folosit-o pentru Valea Jiului, pentru încălzirea de la Constanța. Dar putem să o folosim și pentru Liberty Galați, să luam acel activ mare, funcțional, evident în baza unor evaluări, să stingem o parte din datoriile care sunt către bugetul de stat și statul să protejeze acea compania. Avem cadrul legal făcut de mine ca ministrul Economiei în 2020.