-
“E.ON a decis să renunțe la planurile de retragere și să își consolideze și să își dezvolte în continuare activitățile pe piața românească”
-
“Vrem un tratament echitabil din partea statului – încetarea practicii de a utiliza sectorul energetic drept o sursă de finanțare fără dobândă pentru stat, prin blocarea unor sume de ordinul miliardelor de lei, pe fondul disfuncționalităților administrației publice”
-
“Înțelegem că statul caută resurse financiare, însă, din nou, mediul privat a simțit că este principalul rezervor. Acest lucru a redus apetitul pentru risc și au existat și cazuri în care unele companii și-au amânat investițiile”
-
“De la intrarea E.ON pe piața din România, în 2005, am investit peste 2,2 miliarde de euro în segmentul de distribuție”
-
“Problema României nu este lipsa oportunităților, ci obstacolele care încă stau în calea investițiilor: birocrație excesivă, infrastructura care nu ține pasul cu nevoile economiei, un nivel scăzut de digitalizare în administrație și lipsa de stabilitate fiscală și de reglementare”.
-
“Este important ca autoritățile să ofere cât mai rapid claritate privind ieșirea din schema de plafonare a gazelor naturale, pentru a permite o competiție reală și o planificare eficientă a achizițiilor”.
- Interviu cu domnul Volker Raffel, CEO E.ON România
Cum apreciați activitatea E.ON România în anul 2025? Care au fost cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat? Care sunt planurile de dezvoltare ale E.ON România pe următorii ani?
Volker Raffel: În primul rând, doresc să mă refer la situația specifică a companiei E.ON. După cum știți, grupul a intenționat să vândă activitatea noastră de furnizare din România, ca urmare a unor intervenții ale statului în piață profund dezechilibrate din perioada 2022–2023. În contextul crizei energetice europene, intervențiile autorităților au fost necesare în numeroase state, însă nicăieri acestea nu au avut un caracter atât de disproporționat, punând în pericol atât companiile din sector, cât și bugetul de stat.
Între timp, am primit un semnal clar că E.ON este considerat un acționar binevenit pe piața din România. Apreciem acest mesaj și ne exprimăm ferm dorința de a contribui la o dezvoltare pozitivă reciprocă, care să includă o implicare semnificativă a companiei noastre în societate și în dezvoltarea economică a țării, precum și un tratament echitabil din partea statului. Acesta presupune, printre altele, încetarea practicii de a utiliza sectorul energetic drept o sursă de finanțare fără dobândă pentru stat, prin blocarea unor sume de ordinul miliardelor de lei, pe fondul disfuncționalităților administrației publice.
În acest context, dorim să afirmăm în mod clar și transparent că, pe baza încrederii în România, în potențialul său de creștere, în posibilitatea unei cooperări echilibrate și având în vedere interesul clienților, E.ON a decis să renunțe la planurile de retragere și să își consolideze și să își dezvolte în continuare activitățile pe piața românească.
În ceea ce privește evoluția afacerilor noastre, anul 2025 a fost un an complicat nu doar pentru noi, ci pentru întregul mediu de afaceri.
Creșterile de taxe, discuțiile permanente despre noi impozite și eliminarea unor facilități au transmis un mesaj clar: regulile jocului se pot schimba oricând, într-un mod dramatic.
Pentru un CEO, aceasta nu este deloc o veste bună. Nu contează doar nivelul taxelor, ci mai ales impredictibilitatea lor, iar acest lucru afectează încrederea investitorilor, locali și străini deopotrivă. Înseamnă să o iei din nou de la capăt, să refaci calculele și să vezi ce și cât poți face mai departe cu resursele existente.
Desigur, înțelegem presiunea deficitului bugetar. În cazul în care această situație nu ar fi fost corectată, creditorii ar fi majorat și mai mult ratele dobânzilor pentru statul român, pentru economia României și pentru cetățenii români, iar pierderea calificativului de investiții (investment grade) ar fi generat un cerc vicios, caracterizat prin creșterea suplimentară a deficitului bugetar, deprecierea cursului de schimb, accelerarea inflației și intrarea în recesiune – o criză multianuală care ar fi amintit de cazul Greciei.
Prin urmare, înțelegem că statul caută resurse financiare, însă, din nou, mediul privat a simțit că este principalul rezervor. Acest lucru a redus apetitul pentru risc și au existat și cazuri în care unele companii și-au amânat investițiile. Nu a fost însă și cazul nostru, deși nu este deloc ușor să menții ștacheta ridicată atunci când te miști pe nisipuri mișcătoare.
Dincolo de toate acestea, cred că eficientizarea profundă a statului este cea mai bună decizie pentru economie. Este un proces dureros, dar fără acesta riscăm să corectăm problemele doar prin taxe. Cu o administrație eficientă, lăsăm economia să respire și să crească. O eficiență sporită înseamnă reducerea costurilor generate de o administrație subutilizată, acolo unde este cazul, precum și diminuarea nevoii de structuri administrative excesive, prin reducerea birocrației și creșterea eficienței și a vitezei proceselor, printr-un nivel mai ridicat de digitalizare. Acest lucru se traduce prin economii de costuri la nivelul administrației publice, un efort mai redus pentru cetățeni, costuri mai mici pentru companii și – foarte important – o dezvoltare economică mult mai rapidă.
Revenind la sectorul nostru, principala provocare a fost intensificarea competiției și creșterea mobilității consumatorilor, odată cu eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, începând cu 1 iulie 2025.
Au existat însă și câteva aspecte care m-au bucurat foarte mult, și anume faptul că portofoliul E.ON pe segmentul de furnizare a rămas stabil: nu am pierdut mulți clienți și am atras alții noi, ceea ce se datorează calității serviciilor noastre. Am continuat să performăm solid și pe segmentul soluțiilor și serviciilor energetice, unde avem un portofoliu de circa 1,2 milioane de clienți. Am instalat, de exemplu, peste 4.500 de sisteme fotovoltaice rezidențiale, cu 25% mai multe față de 2024. De asemenea, ne-am extins portofoliul de clienți și pe piețele soluțiilor de încălzire, răcire, electromobilitate și servicii tehnice.
În zona de distribuție, provocarea principală a fost și continuă să fie legată de cea mai mare transformare din istoria recentă a rețelelor: creșterea accelerată a numărului de prosumatori. De la doar câteva zeci de prosumatori conectați anual în urmă cu câțiva ani, în 2025 am ajuns la circa 41.000, dintre care aproximativ 14.500 au fost conectați anul trecut, iar ritmul devine din ce în ce mai rapid.
Cu siguranță, ar fi fost mult mai dificil să facem față acestei cereri fără investițiile consistente în modernizarea și digitalizarea rețelelor, precum și în optimizarea proceselor operaționale, investiții care trebuie să continue într-un ritm accelerat.
În același timp, rețeaua noastră de gaze naturale s-a dezvoltat semnificativ anul trecut, cu aproximativ 580 de kilometri noi de extinderi, iar peste 31.000 de noi consumatori au fost racordați.
Privind înainte, distribuția rămâne foarte importantă pentru noi. Investim pentru a avea rețele mai inteligente, mai flexibile și mai reziliente, capabile să integreze volume tot mai mari de energie regenerabilă, să susțină electrificarea transportului și a încălzirii și să asigure, pe termen lung, siguranța și calitatea alimentării pentru toți consumatorii. De asemenea, în ceea ce privește activitatea de furnizare, obiectivele noastre rămân neschimbate: să oferim clienților cele mai performante soluții și servicii energetice disponibile pe piață, la prețuri competitive.
Ce ne puteți spune despre investițiile E.ON România/Delgaz Grid? Cum pot crește investițiile în infrastructura energetică a României? Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a impulsiona aceste investiții și a asigura securitatea energetică?
Volker Raffel: Se discută foarte mult despre nevoia de investiții în rețele și, din păcate, de multe ori distribuitorii sunt priviți ca niște „băieți răi”, care cer insistent de la stat diverse stimulente, pentru ca apoi să ia mai mulți bani din buzunarul oamenilor prin facturi.
În multe alte țări, statul sau autoritatea de reglementare oferă distribuitorilor un cadru adecvat pentru a avea resursele financiare necesare investițiilor. Practic, statul spune: „Trebuie să modernizezi rețeaua, iată mecanismul prin care poți face acest lucru fără a intra în dificultăți financiare”.
Este adevărat că oamenii nu văd imediat beneficiile investițiilor, dar reacționează rapid atunci când apar întreruperi în alimentarea cu energie. De aceea, distribuitorii de energie trebuie să întrețină și să modernizeze permanent rețelele – stâlpi, cabluri, transformatoare, rețele inteligente. Fără aceste investiții, infrastructura se degradează, apar pene de curent, iar economia are de suferit. Însă aceste lucrări implică costuri foarte mari. Realitatea este că, fără un cadru de reglementare stimulativ pentru investiții, rețelele nu pot fi modernizate, iar efectul final ar fi mai multe întreruperi și, pe termen lung, facturi chiar mai mari.
De la intrarea E.ON pe piața din România, în 2005, am investit peste 2,2 miliarde de euro în segmentul de distribuție, în principal pentru modernizarea și dezvoltarea rețelelor de electricitate și gaze naturale. Numai anul trecut, Delgaz Grid a investit aproximativ 244 de milioane de euro, cu 33% mai mult decât în 2024.
În prezent, ne aflăm într-un moment în care trebuie să evaluăm dacă putem continua investițiile într-un ritm similar. Din păcate, ANRE nu a stabilit încă în mod clar mecanismele de stimulare a investițiilor, deși primul an al perioadei de reglementare s-a încheiat deja. Sperăm să existe claritate cât mai curând și un rezultat care să permită creșterea investițiilor în continuare. În lipsa acestuia, nu vom putea răspunde adecvat nevoilor investitorilor în noi capacități industriale, ale clienților existenți, ale prosumatorilor sau ale celor care produc ori stochează energie regenerabilă, cea mai ieftină formă de energie.
Dacă condițiile de reglementare vor fi adecvate, suntem dispuși să investim, în perioada 2025–2030, peste 1,7 miliarde de euro în rețelele de distribuție: aproximativ 1,1 miliarde de euro în rețelele de electricitate (din care circa 29% din fonduri europene) și 630 de milioane de euro în rețelele de gaze naturale – sau chiar mai mult.
Cu toate acestea, dacă ne uităm la cerințele viitorului – electrificare, integrarea energiilor regenerabile, digitalizare – este clar că investițiile trebuie suplimentate și accelerate semnificativ. La nivel național, este nevoie de aproximativ 1 miliard de euro anual pentru rețelele de distribuție, de câteva ori mai mult decât nivelul actual al investițiilor.
Cum apreciați cadrul de reglementare din România? De ce au nevoie investitorii pentru a se dezvolta în România?
Volker Raffel: România are, fără îndoială, un potențial foarte mare. Are oameni bine pregătiți, o piață relevantă și câteva sectoare strategice care pot trage economia înainte.
Problema nu este lipsa oportunităților, ci obstacolele care încă stau în calea investițiilor. Vorbim de birocrație excesivă, de infrastructura care încă nu ține pasul cu nevoile economiei, un nivel scăzut de digitalizare în administrație și, poate cel mai important, lipsa de stabilitate fiscală și de reglementare.
Dacă reușește să corecteze aceste lucruri, România poate să își valorifice pe deplin potențialul și să rămână competitivă în regiune. Din perspectiva unui investitor, nu e nevoie de ceva extraordinar, ci de reguli clare, funcționale și predictibile. Dacă acest lucru funcționează bine, România nu doar că devine mai competitivă, ci va putea contribui și la creșterea competitivității Europei.
V-ați exprimat nemulțumirea cu privire la nivelul RRR (RoR/WACC) folosit pentru remunerarea capitalului investit. Ați mai avut discuții cu ANRE în acest sens?
Volker Raffel: Acest subiect se află pe agenda discuțiilor noastre atât cu ANRE, cât și cu reprezentanți ai Parlamentului. Atunci când investești într-o activitate reglementată, este necesar să existe un randament care să acopere costurile de finanțare, inclusiv dobânzile bancilor, și care să justifice investiția. Nivelul actual al randamentului reglementat, inclusiv al stimulentelor existente, nu reflectă în mod realist condițiile de piață. Din acest motiv, România înregistrează în prezent investiții mult mai reduse comparativ cu alte țări.
În lipsa investițiilor suplimentare în rețele, nu putem valorifica pe deplin energia solară ieftină și nici importurile de energie din alte țări, prin interconexiunile din vest, unde prețurile sunt mai mici decât în România. De aceea, este esențial să fie stimulate investițiile în modernizarea și digitalizarea rețelelor. Dacă discuțiile privind stimulentele nu se finalizează rapid și într-un mod constructiv, investițiile vor fi amânate sau reduse, ceea ce va afecta calitatea serviciilor, integrarea energiilor regenerabile și, pe termen lung, securitatea energetică.
Pe de altă parte, o rată reglementată realistă și corectă ne oferă predictibilitate: știm că investițiile noastre sunt sustenabile, că randamentul reflectă riscurile reale și că putem atrage capital pentru proiecte de anvergură, inclusiv din fonduri proprii sau prin împrumuturi. De aceea insistăm asupra ajustării stimulentelor: nu este vorba despre profitul nostru, ci despre capacitatea noastră de a investi și de a asigura consumatorilor servicii sigure și moderne.
Cum vedeți piața de energie după reliberalizare? Câți bani mai aveți de recuperat de la statul român?
Volker Raffel: Piața de energie electrică a revenit la normalitate, iar renunțarea la prețurile plafonate a fost o decizie corectă, care a condus la o competiție mai intensă, la creșterea transparenței și la oferte mai diversificate pentru consumatori. Ne așteptăm ca piața să își continue procesul de stabilizare și maturizare, cu un trend ascendent pe segmentul soluțiilor și serviciilor energetice.
Pentru ca acest echilibru să fie însă sustenabil, este esențial ca statul să își onoreze obligațiile financiare. În prezent, avem de recuperat peste 700 de milioane de lei din schema de plafonare, aferente perioadei februarie 2024 – iunie 2025, iar plata acestor sume rămâne critică pentru stabilitatea sectorului.
De asemenea, este important ca autoritățile să ofere cât mai rapid claritate privind ieșirea din schema de plafonare a gazelor naturale, pentru a permite o competiție reală și o planificare eficientă a achizițiilor. Repet: orice proces de liberalizare trebuie să fie bine pregătit.
Ce industrii pe orizontală/verticală pot fi impulsionate prin investițiile în infrastructura energetică? Cum poate ajuta energia la reindustrializarea României și la creșterea competitivității? Este economia circulară o soluție?
Volker Raffel: România are nevoie de investiții mult mai mari în rețelele electrice în următorul deceniu — de 2–3 ori mai mari decât acum, adică aproximativ 1,1 miliarde de euro în plus pe an. Studiile arată că aceste investiții nu sunt doar costuri: ele pot genera până la 10 miliarde de euro anual pentru economie, prin locuri de muncă, venituri bugetare și energie mai competitivă.
Rețelele moderne fac mai mult decât să transporte energie. Ele permit integrarea producției locale, stocarea energiei și folosirea mai eficientă a resurselor. Practic, energia devine un factor-cheie pentru competitivitate și dezvoltare durabilă.
Impactul investițiilor în infrastructură se vede în întreaga economie: industrie, IT, construcții, agricultură sau imobiliare. Și știm bine, pentru sectoarele care consumă multă energie, costul și predictibilitatea curentului sunt critice.
Dacă rețelele sunt moderne, cu avize mai rapide și racordări mai ieftine, România poate să reindustrializeze economia și să dezvolte proiecte noi, cu energie mai competitivă și mai sigură.
Cum vedeți evoluția sectorului energetic din România în următorii ani? Cum poate contribui energia mai mult la creșterea PIB?
Volker Raffel: În următorul deceniu, sectorul energetic din România va trece prin transformări majore, vizând dublarea capacității de producție de energie electrică, cu accent pe sursele regenerabile și pe rolul strategic al energiei nucleare. Finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă poate consolida poziția României în regiune, dacă este susținută de un mix energetic diversificat și decarbonizat. Acest lucru, alături de rețele moderne, va contribui la prețuri mai competitive la energie, cu impact direct asupra creșterii economice și competitivității industriale.
În plus, dezvoltarea economiei hidrogenului reprezintă o oportunitate importantă, cu potențial semnificativ de investiții, creare de locuri de muncă și generare de valoare adăugată. Energia poate contribui la creșterea PIB prin investiții în noi capacități de producție, rețele moderne și industrii emergente, cu condiția ca acestea să fie susținute de reglementări predictibile și de o finanțare adecvată.
Merită menționat că un studiu realizat anul trecut de Valorem arată că România are potențialul de a-și crește PIB-ul cu aproape 3% anual, prin deblocarea investițiilor în rețelele energetice.
Ce ne puteți spune despre obiectivele de sustenabilitate ale E.ON România?
Volker Raffel: Pentru E.ON România, sustenabilitatea este integrată în toate activitățile noastre și înseamnă, în primul rând, implicare activă în tranziția energetică. Strategia noastră vizează reducerea emisiilor, cu obiectiv de emisii nete zero până în 2050 și etape clare de decarbonizare până în 2030, atât prin optimizarea operațiunilor, cât și prin sprijinirea clienților în consumul eficient de energie.
Un pilon important îl reprezintă modernizarea și digitalizarea rețelelor, precum și integrarea surselor regenerabile, alături de dezvoltarea de soluții pentru consumatori, cum sunt panourile solare, mobilitatea electrică și serviciile de eficiență energetică.
Strategia noastră include și o dimensiune socială și de guvernanță, axată pe angajați, comunități locale, siguranță, transparență și responsabilitate. În esență, sustenabilitatea înseamnă echilibru între protecția mediului, soluții accesibile pentru clienți și dezvoltare economică pe termen lung.
Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieței de energie, având în România o prezență consolidată de-a lungul a 21 de ani. Companiile-fanion ale grupului sunt Delgaz Grid și E.ON Energie România, acestea desfășurând activități de distribuție de energie electrică și gaze naturale pentru peste 3,6 milioane de clienți, respectiv de furnizare a energiei și a soluțiilor energetice pentru circa 3,5 milioane de clienți. De la intrarea pe piața din România, E.ON a investit peste 2,7 miliarde de euro, în principal în modernizarea rețelelor. Totodată, valoarea contribuțiilor virate la bugetul de stat și bugetele locale se ridică la 4,2 miliarde de euro.
| Știri BVB