Inteviu Ivan Geliukh, CEO DRI: Deși România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea energiei regenerabile, pot fi realizate îmbunătățiri suplimentare: stabilitatea reglementărilor împreună cu modernizarea și flexibilitatea rețelei

• “Pentru a rămâne competitivă, România trebuie să întărească structura pieței, să îmbunătățească încrederea investitorilor și să accelereze modernizarea rețelelor”.

• “La sfârșitul anului trecut, am semnat cel mai mare acord direct de achiziție de energie fotovoltaică din România cu OMV Petrom; livrarea va începe în ianuarie 2026, iar OMV Petrom va achiziționa 62% din energia produsă de parcurile solare Glodeni I și Glodeni II. Începând din ianuarie 2027, OMV Petrom va achiziționa 50% din producția proiectului nostru de la Văcărești”.

• “Pe termen scurt, ne așteptăm ca prețurile en-gros ale electricității din România să rămână relativ ridicate, influențate de factori precum creșterea costurilor cu CO₂ și investițiile în noi centrale pe gaz natural”.

• “Mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD), lansat de România anul trecut, reprezintă un pas important pentru stimularea investițiilor în energie regenerabilă și atingerea obiectivelor climatice naționale”.

• “Războiul a lovit puternic sistemul energetic al Ucrainei, iar centralele electrice ale DTEK au fost vizate în mod deliberat”

• Interviu cu Ivan Geliukh, CEO DRI

Ivan Geliukh a fost numit la conducerea DRI la începutul acestui an. DRI este divizia de energie regenerabilă din UE a companiei private ucrainene de energie DTEK, controlată de antreprenorul Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina. Geliukh s-a alăturat DRI de la D.Trading, afacerea pan-europeană de tranzacționare a DTEK, unde a fost CEO din 2022. Sub conducerea sa, D.Trading a ajuns să facă afaceri în 23 de țări și să lucreze pe 22 de burse de tranzacționare a energiei.  Ivan s-a alăturat grupului DTEK în 2005.

Misiunea DRI este de a sprijini ţările cu potenţial din Europa pentru a-şi atinge obiectivele net zero, prin crearea unui portofoliu de solar, eolian şi stocare. DRI are patru țări prioritare în care operează: Croația, Italia, Polonia și România. DRI are sediul în Amsterdam, Țările de Jos, cu alte cinci birouri în Europa: Zagreb, Croația, Milano și Roma, Italia, Varșovia, Polonia și București, România.

Cum apreciaţi piața de energie din Romania, comparativ cu alte țări din regiune?

Ivan Geliukh: România este în prezent cea mai activă piață a noastră, cu un portofoliu de aproape 300MWp, format din trei proiecte operaționale cu o capacitate totală de 173 MW și încă 126 MWp în construcție. Pentru noi, România este o piață cu un potențial puternic.

Guvernul a stabilit obiective ambițioase, având țintă ca 30% din mixul său energetic să provină din surse regenerabile până în 2023 și a lansat mai multe scheme de sprijin pentru a încuraja investitorii, cum ar fi Contractele pentru Diferență (CfD) și Fondul pentru Modernizare.

Cu toate acestea, vedem și unele provocări, mai ales în zone cheie, cum ar fi lichiditatea pieței cu livrare pe termen lung, adoptarea contractelor de tip PPA, precum și flexibilitatea rețelei. Deși implementarea surselor regenerabile de energie (RES) se accelerează și există un interes tot mai mare pentru BESS, incertitudinea legislativă și intervențiile pieței rămân mai pronunțate decât în alte piețe în care activăm. Pentru a rămâne competitivă, România trebuie să întărească structura pieței, să îmbunătățească încrederea investitorilor și să accelereze modernizarea rețelelor.

Cum vedeti dvs. tranziţia energetică de la nivelul UE, având în vedere schimbările din ultimele luni? Consideraţi că ar trebui continuate într-un ritm susţinut investiţiile din regenerabile la nivelul UE? Cum ar trebui gestionat Green Deal de acum înainte?

Ivan Geliukh: Dacă ne uităm la următorii cinci ani, noua Directivă privind Energia Regenerabilă a stabilit obiectivul obligatoriu al UE pentru energia regenerabilă în 2030 la un minimum de 42,4% și cred că ne străduim să ajungem acolo. Cu toate acestea, vom putea atinge aceste obiective doar dacă vom avea politici și reglementări care să favorizeze implementarea surselor regenerabile de energie (RES) și, foarte important, și a sistemelor de baterii de stocare a energiei (BESS). De asemenea, avem nevoie de mai mulți cumpărători corporativi care să se angajeze la achiziționarea de energie regenerabilă pe termen lung, ceea ce ar ajuta la reducerea dependenței de combustibilii fosili și la îmbunătățirea bancabilității proiectelor de energie regenerabilă și stocare a energiei pe termen mediu și lung.

Ce ne puteţi spune despre investiţiile DRI de la nivel european?

Ivan Geliukh: DRI are un portofoliu de 1,3 GW în țările în care activează, respectiv Croația, Italia, Polonia și România. Portofoliul nostru include 11 proiecte fotovoltaice, patru proiecte eoliene și un proiect de baterii de stocare.

Pe lângă dezvoltarea proiectelor deja existente în portofoliu, ne concentrăm acum pe adăugarea de baterii de stocare (BESS), atât ca proiecte independente, cât și co-locate.

În mod specific pentru BESS, luăm în considerare și alte piețe din afara celor patru țări prioritare, cum ar fi Bulgaria.

Care sunt principalele proiecte ale DRI în România? Aveti şi stocare la proiectele de energie regenerabilă pe care le implementaţi în România? De unde vă procuraţi bateriile?

Ivan Geliukh: Portofoliul de energie regenerabilă al DRI în România este de 299MWp. Am construit primul parc eolian din ultimul deceniu, de 60MWp, în Ruginoasa, județul Iași, în doar 10 luni, iar operarea acestuia a început în ianuarie 2024. De asemenea, avem parcurile fotovoltaice Glodeni I (53MWp) și Glodeni II (60MWp), în județul Mureș, care, împreună, formează unul dintre cele mai mari parcuri solare din țară ca dimensiune.

În ianuarie, am început construcția celui de-al treilea parc fotovoltaic, în Văcărești, județul Dâmbovița (126MWp) și estimăm că acesta va fi operațional la începutul anului viitor.

Pe lângă aceste proiecte RES, ne uităm proactiv și la baterii de stocare (BESS).

Cum vă finanţati proiectele? Cum vă securizaţi finanţările proiectelor?

Ivan Geliukh: DRI are o structură de capital flexibilă, care ne permite să combinăm finanțarea prin datorii și capital propriu pe măsură ce apar oportunități. Strategia noastră pentru toate proiectele este de a obține un mix de acorduri comerciale și pe termen lung, cum ar fi contractele de tip PPA.

Proiectele DRI din România au fost inițial susținute prin capital de risc și au fost finanțate ulterior, după ce a fost luată decizia de investiție. Pentru parcul eolian de la Ruginoasa, DRI a semnat un acord de finanțare de 55 milioane de euro cu Kommunalkredit. Pentru Glodeni I, DRI a susținut un împrumut de 82,7 milioane lei (aproximativ 17,9 milioane USD) de la Libra Internet Bank din România.

De asemenea, am semnat un acord de finanțare de 24,7 milioane de euro cu Kommunalkredit pentru construcția și operarea parcului solar Glodeni II.

Aţi semnat un mare acord de achiziție directă de energie electrică din surse fotovoltaice din România cu OMV Petrom. Când veți începe livrările? Aţi mai încheiat și alte PPA?

Ivan Geliukh: La sfârșitul anului trecut, am semnat cel mai mare acord direct de achiziție de energie fotovoltaică din România cu OMV Petrom, principalul producător integrat de energie din sud-estul Europei.

Acest PPA este un acord care grupează trei PPA-uri pe o perioadă de 8,5 ani, pentru aproximativ 100 GWh pe an, la un preț fix, incluzând vânzarea directă de electricitate și Certificate de origine.

Livrarea va începe în ianuarie 2026, iar OMV Petrom va achiziționa 62% din energia produsă de parcurile solare Glodeni I și Glodeni II. Începând din ianuarie 2027, OMV Petrom va achiziționa 50% din producția proiectului nostru de la Văcărești.

Suntem în discuții cu mai multe companii pentru a negocia PPA, întrucât acest element este important în structura noastră de finanțare.

Cum apreciaţi mecanismul CfD, lansat de România anul trecut? Ati participat la prima licitaţie pentru CfD? Intenţionaţi să participaţi şi la a doua rundă?

Ivan Geliukh: Mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD), lansat de România anul trecut, reprezintă un pas important pentru stimularea investițiilor în energie regenerabilă și atingerea obiectivelor climatice naționale. Prin asigurarea stabilității prețurilor și reducerea volatilității pieței, schema CfD oferă o sursă de venituri pe termen lung și predictibile pentru dezvoltatori, ceea ce este esențial pentru a face proiectele regenerabile bancabile.

Prima licitație CfD din România a fost un moment semnificativ, și, deși nu am participat la licitație, am urmărit îndeaproape evoluțiile. În ceea ce privește a doua rundă, în prezent evaluăm participarea noastră.

Cum vedeţi evoluţia preţurilor angro ale energiei în următorii ani în România?Dar în Europa? Cum vedeţi schimbarea modelului de piață pentru ca regenerabilele să închidă ordinea de merit?

Ivan Geliukh: Pe termen scurt, ne așteptăm ca prețurile en-gros ale electricității din România să rămână relativ ridicate, influențate de factori precum creșterea costurilor cu CO₂ și investițiile în noi centrale pe gaz natural. Cu toate acestea, pe măsură ce sursele de energie regenerabilă se extind, se preconizează că prețurile se vor stabiliza după 2030.

În întreaga Europă, se anticipează o tendință similară, cu prognoze care sugerează că prețurile en-gros ale electricității ar putea scădea cu peste 25% până în 2030, dacă țările își vor atinge obiectivele respective.

Pentru a acomoda cota tot mai mare de surse regenerabile, este esențial să îmbunătățim mecanismele pieței – cum ar fi dezvoltarea unei piețe forward solide și implementarea Certificatelor de Origine (GoO) – pentru a facilita acordurile de achiziție de energie pe termen lung, în special pentru cumpărătorii corporativi.

Consolidarea acestor structuri de piață va fi esențială pentru integrarea eficientă a surselor regenerabile, fără a modifica sistemul existent de clasificare a tipurilor de energie (merit-order), care este important pentru concurență, investiții și satisfacerea nevoilor consumatorilor.

Care sunt principalele obstacole întâmpinate în desfăşurarea activităţii în România?

Ivan Geliukh: Deși România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea energiei regenerabile, există domenii în care pot fi realizate îmbunătățiri suplimentare pentru a accelera progresul și a spori sustenabilitatea, respectiv: stabilitatea reglementărilor împreună cu modernizarea și flexibilitatea rețelei.

Schimbările frecvente în politicile și reglementările energetice pot crea incertitudine pentru investitori, în timp ce un cadru reglementar mai stabil și predictibil încurajează deciziile de investiție pe termen lung. Integrarea energiei regenerabile în rețeaua din România necesită modernizare pentru a gestiona variabilitatea energiei eoliene și solare, precum și pentru stocare.

Cum vedeţi reglementarea din Romania în domeniul dvs de activitate, comparativ cu a altor ţări din regiune? Cum apreciaţi iniţiativa ANRE de eliminare a avizului tehnic de racordare?

Ivan Geliukh: Ca investitori, primim întotdeauna cu deschidere revizuirea reglementărilor care sunt favorabile implementării energiei regenerabile. Din câte înțeleg, această inițiativă va fi pusă în aplicare pentru a reduce procedurile birocratice și a scurta termenele, astfel că pentru noi ar fi o veste bună.

În orice caz, suntem bucuroși să colaborăm cu operatorul de transport și ANRE în cadrul proiectelor noastre și salutăm orice îmbunătățiri ale rețelei care ar putea duce la noi oportunități pe piață.

Care sunt proiectele de viitor ale DRI în România/regiune? Care este ţinta de MW pentru anul 2030 a DRI în Romania/Europa? Ce proiecte de baterii aveti în vedere în România?

Ivan Geliukh: Principalul nostru obiectiv este să finalizăm construcția proiectului nostru de la Văcărești în acest an și căutăm proactiv oportunități de BESS în țară, atât greenfield, cât și co-locate, având deja proiecte operaționale în România. Sperăm să putem anunța vești bune în acest sens în curând.

Cum apreciaţi dezvoltarea consumului de energie în România în următorii 10 ani?

Ivan Geliukh: Mă aștept la o creștere moderată a consumului total de energie din România în următorul deceniu, determinată în principal de electrificarea transporturilor, sistemelor de încălzire și industriei, pe măsură ce economia se modernizează. Deși îmbunătățirile în eficiența energetică vor compensa parțial creșterea cererii, cererea de electricitate va crește probabil semnificativ.

Acest lucru va necesita investiții accelerate în generarea de energie regenerabilă, active flexibile – cum ar fi stocarea energiei, și infrastructura de rețea pentru a asigura reziliența sistemului și a îndeplini angajamentele României în ceea ce privește decarbonizarea. Pentru DRI, creștere cererii ar trebui să sporească valoarea proiectelor noastre de generare, să susțină prețuri puternice de stocare a electricității și să îmbunătățească bancabilitatea investițiilor în active flexibile.

 Cât de mult a afectat războiul din Ucraina afacerile DRI/DTEK?

Ivan Geliukh: Războiul a lovit puternic sistemul energetic al Ucrainei, iar centralele electrice ale DTEK au fost vizate în mod deliberat încă de la invazia pe scară largă, însă atât țara, cât și grupul nostru dau dovadă de reziliență. La DRI, continuăm să construim proiectele din România și în alte piețe prioritare și continuăm să explorăm noi oportunități pentru a accelera tranziția energetică și a contribui la asigurarea viitorului energetic al întregii regiuni.