Inundațiile mortale sporesc tensiunile fiscale în Europa Centrală; Polonia și Ungaria ar putea avea nevoie de mai mulţi ani pentru a reduce deficitul la sub 3%, în timp ce România ar putea atinge obiectivul abia în anii 2030 (Reuters)

• Cele mai grave inundații din ultimele cel puțin două decenii au măturat regiunea

• Pagube estimate la aproximativ 10 miliarde de dolari în Republica Cehă și Polonia

• Deficitul bugetar al Cehiei va depăși obiectivul din cauza pagubelor provocate de inundații

• Polonia, România și Ungaria se confruntă cu deficite prelungite

• Deficitul României  ar putea ajunge până la 8% din PIB în acest an din cauza unei reforme costisitoare a sistemului de pensii

Cu doar o săptămână în urmă, înainte ca inundațiile mortale să măture Europa Centrală, Republica Cehă părea pe cale să devină prima țară din regiune de la COVID-19 încoace care își reduce deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB, stabilită de normele Uniunii Europene.

Acum, această mică victorie a finanțelor publice este în impas, în timp ce Republica Cehă și Polonia, care au fost cele mai afectate de inundații, calculează costul celor mai grave inundații care au lovit regiunea în ultimele două decenii.

Pe baza estimărilor oficialilor locali, daunele aduse infrastructurii ar putea ajunge la un total de 10 miliarde de dolari numai în aceste două țări. Ministrul polonez de finanțe a declarat că suma de 5,6 miliarde de dolari alocată din fondurile UE va acoperi o parte, dar nu toate costurile de recuperare în urma inundațiilor.

Pierderile economice legate de fenomenele meteorologice extreme se adaugă la tensiunile care apasă asupra finanțelor de stat într-o regiune încă afectată de consecințele pandemiei COVID-19 și de creșterea inflației ca urmare a invaziei Rusiei din 2022 în Ucraina vecină.

De la pandemie, când statele membre ale UE au renunțat la cerința blocului de a menține deficitele anuale la 3% din produsul intern brut, deficitele bugetare din regiune au crescut până la 9% din PIB în România și 7% în Polonia și Ungaria.

Inflația și alegerile din Polonia, Ungaria și România – cu inevitabilele promisiuni de generozitate – au împiedicat și mai mult reducerea deficitelor.
Investițiile militare mai mari, cheltuielile cu pensiile legate de inflație și costurile crescute ale serviciului datoriei restrâng, de asemenea, bugetele.

Joi, Ministerul ceh de Finanțe a declarat că va aloca 30 de miliarde de coroane (1,3 miliarde de dolari), sau 0,4% din PIB, pentru pagubele provocate de inundații într-o rectificare bugetară pentru 2024, cu 25% peste o estimare inițială a economistului ING David Havrlant de la începutul acestei săptămâni.

Acest lucru ar putea împinge deficitul Cehiei aproape de pragul de 3% stabilit de normele UE, față de obiectivul inițial de 2,5%, deficitul de anul viitor fiind acum, de asemenea, proiectat peste planurile anterioare.

Steffen Dyck, vicepreședinte senior la Moody’s Ratings, a declarat că, deși regiunea pare mai bine pregătită decât în trecut pentru a gestiona inundațiile, aceasta trebuie să facă față incidentelor și impactului lor economic mai regulat.

„S-ar putea să existe în continuare un impact asupra cheltuielilor guvernamentale, în funcție de pagubele finale, iar unele țări, precum Republica Cehă și Polonia, au anunțat deja sprijin fiscal de urgență imediat”, a declarat Dyck.

Presiunea neașteptată asupra finanțelor cehe evidențiază amploarea provocării cu care se confruntă restul țărilor membre estice ale UE, care încă se luptă cu deficite mai mari, de la aproape 7% în România la peste 5% în Polonia și Ungaria.

PERSPECTIVA PE TERMEN LUNG

O analiză Reuters a proiectelor de buget și a anunțurilor guvernamentale privind planurile fiscale arată că Polonia și Ungaria ar putea avea nevoie de cea mai mare parte a acestui deceniu pentru a reduce deficitul la sub 3%, în timp ce România ar putea atinge acest obiectiv abia în anii 2030.

Pentru Polonia, cea mai mare economie din regiune, Moody’s preconizează că datoria publică generală ar putea crește până la 60% din PIB până în 2027 din cauza creșterii împrumuturilor, care va duce la creșterea cheltuielilor legate de datorie.

Moody’s se așteaptă ca deficitul bugetar polonez să depășească 5% din PIB în 2025, urmat de o „consolidare foarte treptată” către un deficit de 3% în următorii patru-cinci ani.

Împovărată de costul reparațiilor în urma inundațiilor, Polonia va solicita acum mai multă libertate din partea UE pentru a-și consolida finanțele publice.

Fitch Ratings a declarat că presiunile asupra cheltuielilor din Polonia au fost „mai mari decât se anticipase” după ce Varșovia și-a prezentat proiectul de buget pentru 2025, deși o bază solidă de venituri a oferit sprijin.

Inundațiile au afectat o regiune deja afectată de slăbiciunea economiei germane, destinația a 20-30% din exporturile Europei Centrale, cu posibile ramificații pe termen lung pentru finanțele statului.

„Perspectivele de creștere ale ECE ar putea avea de suferit dacă slăbiciunea economică a Germaniei se dovedește structurală și prelungită”, a declarat Karen Vartapetov, director și analist principal pentru ratinguri suverane pentru ECE și CSI la S&P Global.

„La rândul său, o creștere mai slabă pe termen mediu ar putea pune sub presiune finanțele publice din ECE, într-un moment în care costurile de finanțare guvernamentală rămân ridicate.”

Anul trecut, costurile serviciului datoriei au crescut la 4,7% din PIB în Ungaria și la 2% în Polonia și România, doar în Republica Cehă cheltuielile cu dobânzile, de 1,3% din PIB, fiind sub media UE – dar încă de aproape două ori mai mari decât nivelul de 0,7% înregistrat înainte de COVID-19.

România nu a prezentat încă un buget pentru 2025, Bucureștiul luând în considerare o perioadă de șapte ani pentru a-și reduce deficitul de la cele mai ridicate niveluri din UE, care, potrivit unor economiști, ar putea ajunge până la 8% din PIB în acest an din cauza unei reforme costisitoare a sistemului de pensii.

Ungaria, al cărei deficit bugetar s-a situat în medie la aproape 7% din PIB de la pandemie, s-a angajat să îl reducă la 4,5% din PIB în acest an, deși Moody’s se așteaptă ca acesta să fie cu un punct procentual mai mare, chiar și după încercările recente de a reduce decalajul.