Iohannis: Noul Guvern va avea ca principal obiectiv reconstrucţia României şi consolidarea statutului de partener de încredere al UE

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la o întrevedere, în format de videoconferinţă, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul reuniunii tradiţionale semestriale organizate de statul membru care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, acesta fiind în prezent Germania.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a făcut referiri la situaţia politică internă după alegerile parlamentare din 6 decembrie.

“În acest context, preşedintele României a precizat că se coagulează deja o coaliţie de centru-dreapta, care va putea să propună în perioada următoare un guvern de coaliţie. Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că noul Guvern care urmează a fi constituit va avea ca principal obiectiv reconstrucţia României şi consolidarea statutului ţării noastre de partener de încredere al Uniunii Europene, care îşi asumă un rol mai vizibil şi mai activ în procesul decizional al Uniunii”, arată Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

În cadrul întâlnirii organizate de Ambasada Republicii Federale Germania, ţară care deţine în prezent Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate cu precădere temele aflate pe agenda reuniunii Consiliului European din 10-11 decembrie.

Preşedintele Klaus Iohannis a adresat felicitări Preşedinţiei germane a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în această perioadă foarte dificilă, indică Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a subliniat importanţa măsurilor luate de autorităţile române, în contextul pandemiei de COVID-19, pentru limitarea răspândirii infectărilor cu noul coronavirus. În ceea ce priveşte vaccinarea, preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la principalele prevederi din cadrul strategiei de vaccinare adoptate de România.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, cu privire la subiectul schimbări climatice, că România este în favoarea agreării la nivelul Uniunii a propunerii Comisiei Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 comparativ cu 1990, decizie care va contribui la creşterea competitivităţii Uniunii şi la bunăstarea cetăţenilor europeni.

Şeful statului a accentuat faptul că tranziţia către o economie verde nu va fi un proces uşor pentru toate statele membre, pledând pentru o tranziţie justă, care să ia în considerare circumstanţele naţionale ale statelor membre, permiţându-le acestora dreptul de a-şi alege propriul mix energetic. În opinia sa, solidaritatea, o distribuţie echitabilă a eforturilor între statele membre şi un sprijin financiar adecvat din partea Uniunii Europene vor contribui la evitarea unei poveri excesive asupra acelor state membre aflate încă în procesul de reducere a decalajelor de dezvoltare.

În ceea ce priveşte tema bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 şi a Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, preşedintele Iohannis a exprimat speranţa că se va putea ajunge cât mai curând posibil la o soluţie de compromis, care să permită obţinerea unui acord final la nivel european asupra pachetului bugetar. Şeful statului a subliniat că România a susţinut încă de la începutul procesului de negociere condiţionarea acordării fondurilor europene către statele membre de respectarea statului de drept.

Referindu-se la relaţiile externe ale Uniunii Europene, subiect care se va regăsi pe agenda reuniunii Consiliului European din această săptămână, preşedintele Klaus Iohannis a abordat relaţia Uniunii Europene cu Turcia, în contextul evoluţiilor din Mediterana de Est şi a evidenţiat necesitatea continuării dialogului şi a negocierilor cu partea turcă pentru rezolvarea aspectelor tensionate. El a subliniat importanţa menţinerii unei poziţii pragmatice faţă de Turcia şi a identificării unor soluţii creative, care să poată genera o tendinţă pozitivă în cadrul existent al relaţiilor cu acest stat. În acest context, preşedintele Iohannis a exprimat solidaritatea faţă de Grecia şi Cipru.