Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, astăzi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind unele măsuri necesare implementării operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.
Preşedinţia susţine în cererea de reexaminare: “Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore vizează procedura aplicabilă autorizării lucrărilor și a lucrărilor la sonde, aspectele specifice operațiunilor petroliere desfășurate cu privire la perimetre petroliere offshore, măsuri financiar-fiscale și comerciale, precum și regimul juridic al contravențiilor și sancțiunilor aplicabile.
Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din perimetrele offshore, situate în zona economică exclusivă din bazinul Mării Negre, are o importanță deosebită pentru România, din perspectiva dezvoltării pieței interne, a contribuției benefice la prosperitatea economiei și a cetățenilor români, dar și prin prisma consolidării securității energetice regionale. În acest sens, la nivel de principiu, este necesar un cadru normativ eficient și durabil, capabil să asigure o distribuție echitabilă a beneficiilor între stat și investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părți, precum și la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naționale.
Pentru aceste motive, considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilității și predictibilității pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector și pentru evitarea potențialelor efecte negative. Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziții clare, lipsite de echivoc și cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării predictibilității necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre.
De asemenea, considerăm că legea trebuie reanalizată și din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare. În acest sens, semnalăm că legea supusă reexaminării prevede că sumele rezultate din redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare offshore se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public – privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public – privat, fără să fie supuse analizei, în prealabil, alocările alternative ale veniturilor bugetare preconizate, în conformitate cu prioritățile de investiții care trebuie să impulsioneze dezvoltarea economică și socială a României.
Având în vedere importanța domeniului reglementat prin legea transmisă la promulgare, precum și faptul că unele dintre dispozițiile acesteia nu au făcut obiectul dezbaterii și adoptării în cadrul primei Camere sesizate, considerăm că Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore trebuie adoptată astfel încât să se asigure deplina respectare a principiului constituțional al bicameralismului”.
Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom: Vom lua anul acesta o decizie privind investiţia în blocul Neptun Deep din Marea Neagră, însă aceasta va depinde de existenţa unui cadrul fiscal stabil şi clar, de liberalizarea pieţei de gaze şi de dezvoltarea infrastructurii de gaze
În comunicatul de prezentare a rezultatelor financiare https://financialintelligence.ro/omv-petrom-profit-net-de-128-miliarde-de-lei-in-crestere-cu-6-in-primul-semestru-din-acest-an/, reprezentanţii OMV Petrom, unul din operatorii care vor să exploateze gazele din Marea Neagră, au declarat : “Un cadru fiscal și de reglementare stabil, predictibil și favorabil investițiilor reprezintă o cerință esențială pentru dezvoltarea investițiilor viitoare, atât onshore, cât și offshore”.
Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a spus, astăzi, într-o conferinţă de presă, că OMV Petrom va lua anul acesta o decizie privind investiţia în blocul Neptun Deep din Marea Neagră, însă aceasta va depinde de existenţa unui cadrul fiscal stabil şi clar, de liberalizarea pieţei de gaze şi de dezvoltarea infrastructurii de gaze.
Aceasta a subliniat că România are o mare oportunitate de a-şi asigura securitatea energetică, însă valorificarea acestei oportunităţi depinde de regimul fiscal şi că aşteaptă clarificări de la Guvern privind Legea offshore.
Ea a menţionat că, în momentul în care Legea offshore a ajuns în Comisia de industrii din Senat, compania nu a putut comenta, însă în varianta aceea a legii a văzut semnificative deficienţe. De asemenea, a fost adăugată o taxă suplimentară, diferită faţă de varianta care a trecut prin Senat, potrivit Agerpres.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, pe 24 iulie, că o ordonanţă referitoare la Legea offshore trebuie să definească fără echivoc valoarea investiţiilor şi modul cum se deduc acestea, menţionând că a avut o discuţie cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, pe această temă şi urmează o analiză şi în coaliţie, după promulgarea legii.
Asociaţia Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (RBSTA) susţine că extracţia gazelor din Marea Neagră ar putea tripla nivelul redevenţelor curente primite de statul român, generând încasări suplimentare de 230 de milioane de euro pe an. Printre companiile membre RBSTA se numără ExxonMobil, OMV Petrom, Lukoil, Romgaz şi Black Sea Oil and Gas.