Ionuţ-Cătălin Stancu, AAAS: Singura modalitate de stingere a datoriilor statului român către foştii investitori FNI este promovarea unui act normativ pentru obținerea de resurse financiare bugetare (partea 1)

*  Impactul aplicării prevederilor Legii nr.173/2020 asupra activităţii AAAS este semnificativ, conducând la o scădere importantă a veniturilor statului

* De-a lungul anilor au fost achitate obligaţii către creditorii FNI în valoare totală de aproximativ 428 milioane lei.

* În următorii ani, AAAS nu va realiza venituri certe suficiente din care să-și poată onora obligaţiile de plată către creditori în general, iar către creditorii FNI în special

Ionuţ-Cătălin Stancu, președintele AAAS, ne-a declarat că,  în următorii ani, AAAS nu va realiza venituri certe suficiente din care să-și poată onora obligaţiile de plată către creditori în general, iar către creditorii FNI în special. De aceea singura modalitate de stingere a datoriilor Statului Român către foştii investitori FNI este, în opinia domniei sale, promovarea unui act normativ în care să se stipuleze posibilitatea ca, prin hotărâre a Guvernul României, să fie alocate sumele necesare către A.A.A.S. (chiar în tranșe, pe o perioadă de câțiva ani), cu precizarea fermă că destinaţia unică a sumelor în cauză este plata drepturilor acordate investitorilor FNI de către instanţele judecătoreşti.

Citiți, mai jos, prima parte a interviului. 

* Interviu cu domnul  Ionuţ-Cătălin Stancu, preşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS)

 Reporter: Cum apreciați situația economică a A.A.A.S. în ultimul an? Cum a afectat pandemia COVID 19 activitatea A.A.A.S.?

Ionuţ-Cătălin Stancu: Caracteristicile anului 2020 au fost lipsa de personal şi pandemia generată de virusul SARS-COV 2.

În data de 13.08.2020 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 173 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, care prevede la  art. 1, că  „La data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice, pentru o perioadă de 2 ani, înstrăinarea participaţiilor statului la companiile și societăţile   naţionale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de participaţie deţinută”.

Impactul aplicării prevederilor Legii nr.173/2020 asupra activităţii instituţiei, în ceea ce privește valorificarea pachetelor de acţiuni la care Statul Român, prin A.A.A.S., este acţionar, este semnificativ, conducând la o scădere importantă a veniturilor statului.

Activitatea Direcției Creanțe, respectiv valorificarea creanțelor prin executare silită, a fost afectată de pandemia COVID 19 în sensul că de la data de 21.03.2020 au intrat în  vigoare prevederile O.U.G. nr. 29/2020, cu modificările și completările ulterioare, privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, act normativ care prin dispozițiile art.VII alin.(3) așa cum este modificată prin O.U.G. 99/2020 statuează suspendarea executării silite până la 25 Decembrie 2020, textul legal având următorul conținut:

„Se suspendă sau nu începe executarea silită prin înfiinţarea popririi a creanţelor  bugetare, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie      penală, precum şi a ajutoarelor de stat a căror recuperare a fost dispusă printr-o  decizie a Comisiei Europene/furnizorului ajutorului de stat sau a unei instanţe      naţionale. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor   urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti se aplică, prin efectul legii, de către instituţiile de credit sau alţi terţi popriţi, fără alte formalităţi din partea organelor fiscale”.

Reporter: La câte societăți comerciale mai deține A.A.A.S. participații? La care dintre acestea A.A.A.S. deține majoritatea?

Ionuţ-Cătălin Stancu: A.A.A.S. are în portofoliu un număr de 431 societăţi (la data de 30.04.2021) din care:

1. 238 societăţi în funcţiune, din care la 12 societăţi A.A.A.S. este acţionar majoritar;
2. 193 societăţi aflate în diverse stadii de lichidare/dizolvare.

Reporter: Care este situația actuală a conturilor A.A.A.S. în legătură cu preluarea tuturor drepturilor și obligațiilor CEC decurgând din actele juridice încheiate de aceasta cu Fondul Național de Investiții și/sau cu S.C. SOV INVEST S.A.? Care este situația plăților către păgubiții FNI?

Ionuţ-Cătălin Stancu: Datorită problemelor de ordin financiar apărute începând cu luna octombrie 2008,  ca urmare a popririi conturilor A.A.A.S. de către tot mai mulţi creditori care au apelat la serviciile executorilor judecătoreşti (și aici nu este vorba numai de creditorii FNI), ne aflăm în imposibilitatea de a pune în executare sentinţele prin care A.A.A.S. a fost obligată la plata despăgubirilor către foştii deponenţi FNI.

Mai este de precizat faptul că A.A.A.S. trebuie să onoreze atât cererile de despăgubire depuse de către creditori în baza sentinţelor civile pronunţate până în prezent cât și cererile de despăgubire care au fost și urmează să fie depuse de către creditori în baza Sentinţei penale nr. 423/20.03.2007, preluată de la C.N.V.M. de către instituţia noastră, în virtutea Legii nr.113/23.04.2013 (este vorba de peste 134.000 de creditori) precum și alte creanţe deţinute împotriva A.A.A.S. – altele decât cele privind despăgubirile FNI.

De la preluarea acestor obligaţii de plată și până în prezent, A.A.A.S. a întreprins mai multe demersuri pentru deblocarea situaţiei. Astfel, au fost promovate mai multe  proiecte de acte normative menite să propună măsuri de soluţionare a problemelor privind resursele financiare necesare plății de către A.A.A.S. a despăgubirilor, fără a fi obţinute în final avizele necesare pentru a deveni aplicabile.

Ţinând cont de faptul că, în urma analizei situaţiei economico-financiare a A.A.A.S. efectuată de un comitet interministerial în cursul anului 2018, a reieşit în mod clar faptul că în următorii ani A.A.A.S. nu va realiza venituri certe suficiente din care să-și poată onora obligaţiile de plată către creditori în general, iar către creditorii FNI în special, considerăm că singura modalitate de stingere a datoriilor Statului Român către foştii investitori FNI este promovarea unui act normativ în care să se stipuleze posibilitatea ca, prin hotărâre a Guvernul României, să fie alocate sumele necesare către A.A.A.S. (chiar în tranșe, pe o perioadă de câțiva ani), cu precizarea fermă că destinaţia unică a sumelor în cauză este plata drepturilor acordate investitorilor FNI de către instanţele judecătoreşti.

În acest sens, s-a demarat deja constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea respectivului proiect de act normativ, menit să creeze cadrul legal, în vederea alocării de resurse financiare bugetare pentru plata despăgubirilor către foştii investitori FNI.

Cât priveşte plățile efective, de-a lungul anilor au fost achitate obligaţii către creditorii FNI în valoare totală de aproximativ 428 milioane lei.

Diferenţa rămasă de plată până la achitarea tuturor cererilor de despăgubire înregistrate la A.A.A.S. sau a sumelor poprite de către executorii judecătoreşti este de aproape 350 milioane lei, sumă care urmează să fie reglată prin actul normativ menţionat anterior.

Reporter: Prin BVC de anul trecut, s-a propus obținerea unor venituri totale prognozate de A.A.A.S., în sumă de 48.985 mii lei. A reușit A.A.A.S. să obțină aceste venituri? De unde a venit cea mai mare parte a veniturilor?

Ionuţ-Cătălin Stancu: În anul 2020, A.A.A.S. a realizat venituri totale în suma de 16.508,2 mii lei, față de prevederile bugetare în valoare de 48.985 mii lei.

Veniturile realizate reprezintă:

• 3.609,2 mii lei  – încasări din valorificarea activelor bancare;
• 4.824,8 mii lei – încasări din valorificarea activelor comerciale;
• 942,7 mii lei  – încasări din valorificarea creanţelor fiscale;

• 278,0 mii lei – încasări din valorificarea creanţelor preluate de la M.F.P.;

• 5.853,5 mii lei – încasări din  privatizare.

În plus, au fost încasate și virate la buget, sume care nu constituie venituri ale instituţiei, reprezentând creanţe bugetare preluate de la A.N.A.F. (conform O.U.G. nr. 54/2012 privind preluarea de către A.A.A.S. a creanţelor asupra S.C. AVERSA S.A. București), constând în impozite, taxe, contribuţii etc. în suma de 15.898 mii lei precum și dividende în suma de 1.873 mii lei.

În buget a fost prevăzută suma de 24.000 mii lei (echivalentul a 5 mil. EURO), atât la venituri cât și la cheltuieli, aferentă mecanismului de compensare a unor creanţe   reciproce dintre A.A.A.S. pe de o parte și Ford Capital BV, Ford Motor Company si Ford România S.A. pe de altă parte, stabilit prin O.U.G. nr. 90/2013.

Nerealizarea acestei compensări, din motive obiective, a influenţat și gradul de nerealizare a veniturilor în anul 2020.

Prevederile Legii nr. 173/2020 au făcut ca în anul 2020 să nu se poată realiza venituri din vânzarea de acțiuni de către A.A.A.S.

În anul 2020, chiar în condiţiile interesului scăzut al investitorilor, datorită pandemiei de SARS COV  2, a instituirii Stării de Urgență și ulterior a Stării de Alertă, a popririi acţiunilor de către executorii judecătoreşti, s-au întocmit un număr de 3 note privind propunerea de vânzare de acțiuni la societăți din portofoliu, acțiuni care însă nu au fost mai oferite la vânzare datorită intrării în vigoare a Legii nr.173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, care a avut un impact major asupra activităţii Serviciului Privatizare.

Reporter: În raportul de activitate al A.A.A.S. pe 2019, se amintea de majorarea capitalului social al societăților din portofoliu, cu valoarea terenurilor pentru care s-au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate. Referitor la acest lucru, conducerea A.A.A.S. scria: „Acțiunile întreprinse de A.A.A.S. sunt în desfășurare și vor fi continuate, pentru ca statul să nu fie prejudiciat, însă există dificultăți majore generate de: lipsa de documente și informații, lipsa unor specialiști evaluatori, prescrierea posibilității acționarilor în instantță, situații litigioase, retrocedări și mai ales cadru legislativ neclar (art. 143 din anexa la H.G. nr.577/2002 care impune actualizare (dar lipsește coeficientul de reevaluare) și prevederile art. I al H.G. nr.10/2008, cu privire la perioada de  actualizare, ș.a.)”.  Care este situația actuală a majorării capitalului social cu   terenurile a societăților din portofoliul A.A.A.S.?

Ionuţ-Cătălin Stancu:  În acţiunea de majorare a capitalului social în favoarea Statului Român, prin A.A.A.S., cu contravaloarea terenurilor pentru care societăţile obţin certificate de atestare a dreptului de proprietate, autoritatea se confrunta în continuare cu dificultăți majore, acestea nu pot fi  soluţionate de cele mai multe ori şi îngreunează foarte mult această activitate.

Pentru a prezenta complexitatea acestei activităţi, invederam situaţia de facto cu privire la aceasta operatiune:

• obligaţia de majorare a capitalului social cu terenurile este a conducerii societăţilor;
• entităţile care emit certificate (ministere și Consilii locale) nu informează autoritatea cu privire la emiterea acestor certificate;
• când F.P.S. (A.P.A.P.S., A.V.A.S., A.A.A.S.) a fost acționar majoritar, determinarea societăților de a majora cu valoarea terenurilor era posibilă, prin organele de conducere (C.A., A.G.A.), desemnate de autoritate;
• la societăţile integral privatizate, este dificilă urmărirea demersurilor efectuate în perioada postprivatizare; practic, pentru peste 9.600 societăți (care au fost/sau sunt în portofoliul A.A.A.S., societăţi divizate, fuzionate), este imposibilă urmărirea operaţiunilor patrimoniale cu privire la acţionariat;
• au fost întâlnite situații când societăţile au majorat în favoarea Consiliilor Locale, care au emis certificatele; autoritatea nu a fost informată; situația a fost reglementat prin instanță;
• cu privire la legislaţia privind majorarea (Legea 137/2002), precizăm că aceasta este neclară, necorespunzătoare, nu are norme de aplicare, nu prevede toate situaţiile specifice (terenuri vândute, fuziuni, divizări), nu prevede sancţiuni pentru neaplicare și uneori intră în contradicţie cu alte legi speciale (Legea 31/1990, legile ORC ș.a.m.d.);
• când majorarea este efectuată de societate, o face prin A.G.A., însă când institutia publică iniţiează majorarea în temeiul art. 12(4) din Legea nr. 137/2002, nu se poate convoca A.G.A., deoarece A.A.A.S. nu este acționar, nu se poate ţine cont de dreptul altor acţionari, oferite de Legea nr. 31/1990; astfel, se ajunge la instanţele judecătoreşti;
• instantele judecătoreşti au dat rezoluţii diferite pentru speţe similare. Ca atare, nu poate fi adoptată o strategie unitară;
• o problemă complexă este legată de valoarea de majorare; și în aceasta situație, legislaţia este neclară și necorespunzătoare; facem precizarea că, temeiul legal în baza căruia trebuie realizată reactualizarea valorii din certificat şi stabilirea valoarii de majorare este 143 din H.G. nr. 577/2002, care prevede un „coeficient de reevaluare”; acesta  nu poate fi stabilit și nu a fost identificat de specialişti, ca atare se solicită opinia unor evaluatori autorizați, pentru a determina valoarea justă de majorare; când valoarea este stabilită de evaluatori angajați de A.A.A.S., de cele mai multe ori valoarea este contestată de societăţi;
• având în vedere aceste probleme determinate de legislaţia necorespunzătoare, A.A.A.S., împreună cu Ministerul Economiei și toate ministerele interesate, au realizat un proiect de act normativ pentru clarificarea tuturor problemelor. Din nefericire, actul normativ nu a fost finalizat.

Faţă de cele prezentate, în măsura în care se identifică un certificat pentru care societatea nu a majorat capitalul social, în favoarea Statului Român, prin A.A.A.S.,    se iau măsurile care se impun.

Aceeași procedură se realizează şi când se emite un certificat nou şi autoritatea este informată, fie de către societăţi fie de către instituţiile emitente.