Macroeconomie

Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: Economia României ar putea creşte cu 3,8% în 2022; BNR, așteptată să majoreze dobânda cheie la 7%, până la finalul anului

România ar putea înregistra o creştere economică de 3,8% în acest an şi de 3% în 2023, potrivit unui prezentări susţinute de economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

“Nu putem discuta încă de criză, recesiune. Am văzut că deja termenii aceştia au intrat în limbajul comun, deşi nu avem elemente să spunem că e iminent aşa ceva. Evident că se poate întâmpla. Nu ştim ce se întâmplă cu războiul de lângă noi. În funcţie de ce se întâmplă acolo, lucrurile pot lua o întorsătură mai negativă sau pozitivă, dar nu avem date care să ne spună că vine o recesiune sau vine o criză foarte clar în momentul de faţă”, a spus Ionuţ Dumitru, într-o întâlnire cu presa, citatde Agerpres.

El a menţionat că putem fi mulţumiţi faţă de modul în care a evoluat economia până în prezent. Evoluţia economiei din primul trimestru a fost mult peste aşteptări, dar este posibil ca, începând cu trimestrul II, lucrurile să se deterioreze.

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, consumul este factorul principal care alimentează activitatea economică. În opinia sa, ceea ce poate schimba perspectiva la nivelul vânzărilor cu amănuntul este dinamica câştigurilor salariale în termeni reali.

“Dacă ne uităm în termeni reali, suntem în zona negativă. Aici e o discuţie. Trebuie făcută distincţie între sectorul public şi sectorul privat. În sectorul privat dinamica salarială este mai rapidă decât în sectorul public. Sectorul public a avut salariile îngheţate. Ne aducem aminte de perioada lungă de timp în care salariile au crescut foarte repede în sectorul public. Dar, în 2021, salariile au fost îngheţate şi anul acesta sunt creşteri destul de mici în sectorul public, ceea ce înseamnă că în sectorul public de fapt, în termeni reali, sunt scăderi destul de mari. În sectorul privat dinamica salariilor este mai mult sau mai puţin în linie cu inflaţia. Presiunea se menţine cumva în sectorul privat. Companiile sunt nevoite să plătească mai mult. Dar per total economie dinamica salariului este deja în zona negativă”, a explicat Ionuţ Dumitru.

El a mai spus că investiţiile au mers bine, însă îngrijorează dinamica costurilor, iar ceea ce a evoluat dezamăgitor este sectorul industrial. Totodată, Ionuţ Dumitru a menţionat că se aşteaptă la o creştere cu 3,8% a economiei în acest an. Pentru anul viitor, creşterea economică estimată de bancă este de 3%.

Potrivit prezentării economistului, deficitul bugetar din primele cinci luni ale anului s-a situat la 4,8% din PIB-ul estimat pentru această perioadă. Acest nivel redus a fost consecinţa unei creşteri rapide a veniturilor publice (21,5% an-la-an) care a depăşit cu mult creşterea cheltuielilor publice (15,2% an-la-an).

Economistul-şef al Raiffeisen Bank se aşteaptă la o creştere a deficitului public în a doua jumătate a anului, pe fondul implementării pachetelor suplimentare de sprijin a populaţiei şi a companiilor şi a realizării decontărilor către furnizorii de energie electrică şi gaze naturale. Scenariul curent al băncii plasează deficitul public din 2022 la 6,5% din PIB în termeni cash (peste ţinta oficială de 5,84% din PIB) şi respectiv la 7% din PIB în standarde ESA 2010.

De asemenea, Ionuţ Dumitru a explicat că băncile centrale din Europa Centrală şi de Est (CEE) au majorat în mod agresiv dobânzile de politică monetară în ultimul an, pe fondul creşterii alerte a inflaţiei.

Totodată, el a precizat că sunt aşteptate creşteri suplimentare ale dobânzilor de referinţă pe fondul presiunilor inflaţioniste ridicate şi persistente. Până în prezent, BNR a favorizat o înăsprire graduală a politicii monetare. Având în vedere însă presiunile inflaţioniste foarte ridicate, el a menţionat că se aşteaptă ca banca centrală să majoreze rata dobânzii de politică monetară în acest an până la nivelul de 7%, de la 4,75% în prezent.

România are una dintre cele mai scăzute dependenţe de importurile de produse energetice din UE

Dintre ţările membre UE, România înregistrează al II-lea cel mai redus grad de dependenţă de importurile de produse energetice, acestea reprezentând doar 30% din consumul intern de energie. În anii 2019-2020, importurile nete de gaze naturale au reprezentat 20% din consumul intern, iar importurile nete de produse petroliere au reprezentat 65% din consumul intern, potrivit prezentării analistului.

Articole recente

Sébastien Lecornu a fost numit în funcţia de prim-ministru al Franţei de către preşedintele Emmanuel Macron

Sébastien Lecornu, cel care a rămas în cabinete succesive ale Franţei în calitate de ministru…

9 ore ago

Cristian Vasilcoiu – numit secretar general adjunct la Ministerul Muncii

Mădălin-Cristian Vasilcoiu va exercita în următoarele 6 luni funcția de secretar general adjunct al Ministerului…

10 ore ago

Racheta rusă care a distrus parțial sediul guvernului ucrainean conținea 35 de componente americane

Ucraina a confirmat marți că o rachetă rusă Iskander a distrus duminică o parte a…

11 ore ago

Polonia anunță arestarea unui ‘agent din Belarus’ și expulzarea unui diplomat din această țară

Premierul polonez Donald Tusk a anunțat marți arestarea unui 'agent din Belarus' și expulzarea unui…

11 ore ago

DIICOT l-a reținut pe fostul director adjunct al SIS acuzat de trădare (surse)

Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, acuzat…

12 ore ago

Washingtonul confirmă că a fost informat în prealabil de Israel despre atacul efectuat în Qatar împotriva responsabililor Hamas

Statele Unite au fost informate de Israel înaintea lansării atacului aerian efectuat marţi în capitala…

12 ore ago

This website uses cookies.

Read More