Ionuţ Purica: A apărut o nouă profesie în România – expertul în schimbări climatice

• “Se poate gândi introducerea unui sistem de asigurare la schimbări climatice, așa cum avem un sistem de asigurare a locuințelor la cutremur”.
• Modelarea climatică este o mare realizare a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea

Începând din vara lui 2021, România are un Consiliu Consultativ de Schimbări climatice la nivelul primului ministru, care a produs o Strategie, a inițiat o nouă profesie în România – de expert în schimbări climatice – și sunt vreo 2000 de oameni care se pregătesc în domeniu, astfel încât să fie alocați către administrația locală, administrația centrală, pentru a avea o bază de gândire pentru decidenți, a declarat Dr. Ionuț PURICA, Profesor universitar, Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, la ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM 2023.  (VEZI AICI PREZENTAREA)

Domnia sa a explicat: “Trebuie să înțelegem un lucru – emisiile sunt numai un indicator care îți spune care e performanța de obținere a durabilității, a sustenabilității și ajungem în momentul în care trebuie înțeles că numai inovarea, noi tehnologii, trecerea la importanța resurselor, recuperarea resurselor de diverse feluri, considerarea de noi tehnologii care decid noi resurse – atenție că deja țările care au zăcăminte de litiu devin un nou Arabia Saudită în momentul acesta! – sunt în final cele mai importante activități de urmărit. Emisiile sunt doar un parametru”.

• Modelarea climatică este o mare realizare a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea

Modelarea climatică este o mare realizare a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea, a mai spus domnul Ionuț PURICA, care a povestit o întâmplare de la sfârşitul anilor 60: “Atunci a avut loc o discuţie între marele meteorolog Nicolae Topor și Grigore Moisil, academicianul specializat în teoria probabilităților. Cu acestă ocazie, Moisil l-a întreabat pe Topor: Care e frecvența prezicerilor meteorologice exacte pe care le faceți?
Topor i-a răspuns: Aproximativ 40% din timp le facem bine. La asemenea răspuns, Moisil a spus: Atunci, faceți-le exact pe dos și o să aveți rată de succes 60%. Între timp, modelele s-au devoltat şi rata de succes depăşeşte 50%.

Pentru a vedea dacă avem un proces de schimbări climatice, am făcut un studiu, folosind date pe temperatură și precipitații la nivel de timp lunar, și la nivel de spațiu, pentru fiecare județ din România din 1961 şi până în 2011.

Am văzut că temperatura crește și, de fapt, apar probabilități mai mari ale extremelor – mai multe inundații, mai multe secete, mai multă zăpadă, mai mult ger șamd. Astfel distribuția se lărgește, deci crește frecvența evenimentelor extreme. Asta înseamnă că există o tendință de schimbări climatice.

Trebuie menționat că în anii 60 au fost niște creșteri de temperatură mai mari şi cred că pot fi puse pe seama testelor nucleare în atmosferă sau alte elemente de genul acesta.

Analiza de risc înseamnă să faci un arbore de evenimente care să-ți permită să calculezi diverse situații. Dacă vorbim de temperaturi înalte cu precipitații mari – asta dă o probabilitate de inundații, de temperaturi înalte cu precipitații scăzute – avem o probabilitate de secetă, temperaturi scăzute sub zero, cu precipitații mari – zăpadă, temperatura sub zero precipitații scăzute – ger.

Evident, în fiecare caz, calculul se face pentru fiecare județ în parte și asta ne oferă o hartă care respectă o serie din situațiile reale. Astfel, gerul e mare în Covasna, există zona de inundații mai expusă în zona Dunării și a râurilor din nordul țării, pe Someș și Siret. Sunt lucruri care s-au întâmplat, sunt hărți reale care se potrivesc cu a ieşit din studiul nostru.

Dacă suprapunem toate aceste riscuri – noi am arătat în studiu probabilitățile, am făcut și o evaluare a consecințelor astfel încât riscul este calculat ca probabilitate înmulțit cu consecințe – obținem un risc total de schimbări climatice și analiza făcută permite de văzut cam care e expunerea în raport cu produsul intern brut şi pot să vă spun că e circa 3% din PIB la nivelul analizei făcute acum câțiva ani.

Banca Mondială a mai făcut o astfel de evaluare, dar cu mai multe riscuri, şi evident a apărut o expunere ceva mai mare decât 3%.

Schimbări climatice înseamnă o expunere puternică și, folosind asemenea date și analize, putem propune o serie de măsuri, putem face un calcul de primă de asigurare a populației din fiecare județ, astfel încât să acopere expunerea la risc în condițiile calculate.

Prima de asigurare e de fapt un put option și, având și dispersiile respective calculate real, rezultă o serie de date care nu sunt de neabordat. Deci se poate gândi introducerea unui sistem de asigurare la schimbări climatice, așa cum avem un sistem de asigurare a locuințelor la cutremur.

Referitor la cutremur, am o altă posibilitate de abordare, am făcut demult o analiză a riscului legat de rețeaua de gaz natural din Italia, mă refer la riscul nivelului de seismicitate și de franozitate (alunecări de teren). Compania de gaze în Italia a fost foarte încântată de asta, am făcut-o ca cercetător internațional în ENEA, agenția lor de energie nucleară, energie alternativă la acel moment. În context, dacă aplicăm aceeaşi gândire pe rețeaua de gaz natural din România expusă de această dată la riscurile de schimbări climatice, apar niște expuneri de risc care pot să dea o imagine decidenților din sistemul gaz natural unde și cum şi ce tipuri de investiţii să aloce astfel încât să prevină potenţiale manifestări ale riscului respectiv”.