Mişcarea, iniţial legată de costul vieţii, a început pe 28 decembrie la Teheran, unde proprietarii de magazine şi-au închis afacerile pentru a protesta împotriva hiperinflaţiei şi a crizei economice, şi s-a extins ulterior pentru a include revendicări politice.
Cel puţin opt persoane au fost ucise de miercuri în confruntări, inclusiv membri ai forţelor de securitate, conform unui bilanţ oficial.
Agenţia de ştiri Mehr a relatat sâmbătă despre moartea unui membru al forţelor de securitate, ucis “cu cuţitul şi cu focuri de armă” în vestul Iranului.
“Ali Azizi, membru al Basij, a căzut martir după ce a fost înjunghiat şi împuşcat mortal în oraşul Harsin în timpul unei adunări de insurgenţi înarmaţi” vineri, a relatat Mehr, citând Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC), armata ideologică a Republicii Islamice.
Forţele Basij sunt miliţii voluntare islamiste afiliate Gardienilor Revoluţiei.
Protestele au afectat, în grade diferite, cel puţin 25 de oraşe diferite, conform unui bilanţ al AFP bazat pe anunţuri oficiale şi relatări din mass-media.
Aceste oraşe, majoritatea de dimensiuni medii, sunt situate în vestul şi sud-vestul Iranului, unde au fost raportate pagube şi ciocniri.
Vorbind în faţa credincioşilor adunaţi la Teheran pentru un festival şiit, ayatollahul Khamenei a considerat revendicările economice ale protestatarilor “juste”.
“Autorităţile ţării recunosc acest lucru, iar preşedintele şi alţi oficiali de rang înalt lucrează pentru a rezolva această problemă”, a spus el. “De aceea, comercianţii au protestat împotriva acestei situaţii, şi este perfect corect”, a adăugat Khamenei, care este la putere din 1989.
“Dialogăm cu protestatarii (…) dar este inutil să vorbim cu insurgenţii. Aceştia trebuie puşi la locul lor”, a afirmat liderul suprem.
De la începutul protestelor, guvernul a jucat un rol dublu: conciliant, recunoscând “cererile legitime” legate de dificultăţile economice, şi ferm în faţa oricărei tentative de destabilizare.
Agenţia de ştiri Fars a relatat sâmbătă că în ziua precedentă au avut loc adunări în mai multe cartiere populare din Teheran, care are o populaţie de aproximativ 10 milioane de locuitori.
Sâmbătă, zi de sărbătoare legală, situaţia părea calmă, cu străzi aproape pustii în capitală, în ciuda ploii şi zăpezii, conform AFP.
În Darehshahr, vestul Iranului, aproximativ 300 de persoane au aruncat cu cocktailuri Molotov, au blocat străzi şi au fluturat Kalaşnikov vineri, a relatat agenţia de ştiri Fars.
Potrivit agenţiei de ştiri Tasnim, citând un oficial local, un bărbat a fost, de asemenea, ucis vineri în oraşul sfânt Qom, la sud de Teheran, când o grenadă pe care era pe cale să o folosească i-a explodat în mâini.
Autorităţile şi instituţiile media iraniene nu oferă neapărat rapoarte detaliate despre toate incidentele, ceea ce face dificilă evaluarea situaţiei. Videouri cu demonstraţiile inundă reţelele de socializare, dar nu toate pot fi verificate, comentează AFP.
În Karaj, la periferia Teheranului, “câţiva oameni au ars steagul iranian în timp ce strigau ‘Moarte dictatorului!’ şi ‘Aceasta nu este ultima bătălie, Pahlavi se întoarce!'”, a relatat Fars, adăugând că aceste sloganuri au fost întâmpinate cu “proteste”.
Dinastia Pahlavi (1925-1979), pro-occidentală şi aliată cu Statele Unite, a fost răsturnată de Revoluţia Islamică.
Aceste proteste, însă, sunt de mai mică amploare decât cele care au zguduit Iranul la sfârşitul anului 2022, după moartea în arest a Mahsei Amini, o tânără arestată de poliţia moralităţii pentru încălcarea codului vestimentar strict al femeilor.
În 2019, au izbucnit demonstraţii după anunţul unei creşteri a preţurilor la benzină. Protestele s-au extins apoi în aproximativ o sută de oraşe, inclusiv la Teheran, şi au dus la zeci de morţi.
| Știri BVB