Irimescu: Simplificarea politicii agricole comune a luat-o pe o cale greșită, dacă e adoptată de către miniștrii de externe

Propunerea de simplificare a politicii agricole comune (PAC), care este foarte bună, a luat-o pe o cale greșită pentru că, în loc să fie adoptată de către miniștrii Agriculturii, va fi adoptată de către miniștrii Afacerilor Externe, a afirmat Achim Irimescu, ministrul plenipotențiar la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, într-o intervenție online, la prima reuniune în format Club de Presă – găzduită de Clubul Fermierilor.

‘Simplificarea politicii agricole comune, din păcate, a luat-o pe calea greșită. Propunerea este foarte bună, dar cu două zile înainte de a fi prezentată ca propunere de simplificare, ca urmare a demonstrațiilor de anul trecut ale fermierilor, a fost transformată în omnibus și în loc să fie adoptată de miniștrii Agriculturii, va fi adoptată de către miniștrii Afacerilor Externe. Este prima dată în istorie de când sunt în politicile agricole comune, de prin ’92, când se întâmplă așa ceva’, a spus fostul ministru român al Agriculturii, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, pe 16 iulie 2025, când șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta propunerea privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, va fi practic ‘viitorul agriculturii europene’.

‘Se propune, din păcate, un buget unic pe stat-membru și asta va ridica mari probleme, pentru că se introduc o mulțime de condiționalități. Spre exemplu, România sau oricare alt stat-membru, va face plățile directe din bugetul național, iar ulterior, când Comisia va trebui să deconteze, va urmări dacă condiționalitățile pe întreg pachetul au fost respectate. Dacă nu, atunci rămân plățile directe din bugetul național. Știm bine cum se întâmplă cu PNRR. Este o soluție pe care majoritatea statelor-membre o respinge categoric’, a spus Achim Irimescu.

Acesta a precizat că decizia privind viitorul buget multianual al UE se va lua de către șefii de stat și de Guvern prezenți în Consiliul European, și nu de către Comisie, care face doar propunerea.

În context, ministrul plenipotențiar la Reprezentanța Permanentă a sugerat să-i fie transmise mesaje clare președintelui Nicușor Dan ‘pentru a respinge categoric o astfel de propunere’. ‘Există riscul, dacă va fi adoptat acest buget unic pe stat-membru, să nu se facă plățile de la Comisie din cauza condiționalităților și ca banii de la agricultură să ajungă în altă parte’, a explicat Irimescu.

Oficialul a mai arătat că, în privința politicii agricole comune, ‘veștile nu sunt bune’, pentru că propunerea pentru buget vizează tăierea pe orizontală a 20% din toate fondurile destinate agriculturii pentru a crea un fond de apărare.

‘Deși reprezentanții fermierilor europeni și europarlamentarii au spus că apărarea n-are nicio valoare fără hrană, chiar și pentru soldați, din păcate nu s-a luat în calcul cât de importantă este agricultura. Dar și aici este o discuție, pentru că fondurile pentru agricultură, plățile directe nu se vor mai acorda decât celor care au cea mai mare nevoie de acestea, respectiv tineri până la 40 de ani, femeile din agricultură, fermele mixte și zonele cu constrângeri naturale. Fermele medii și mari ar urma să primească doar un sprijin cuplat, de 13% din plățile directe plus 2% pentru efectuarea de eco-scheme’, a menționat Irimescu.

În aceste condiții, consideră Achim Irimescu, propunerea va însemna un dezastru pentru fermele mijlocii și mari, dacă intervine plafonarea obligatorie. ‘Dacă plafonezi la 300.000 de euro, mulți fermieri dintre aceia care produc 70% din hrana României nu vor mai putea să fie performanți, în condițiile și constrângerile legate de mediu, de schimbările climatice’, a conchis reprezentantul României la UE.

Comisia Europeană (CE) a lansat, la jumătatea lunii mai 2025, un pachet amplu de măsuri care vizează sarcina administrativă, controalele, punerea în aplicare, răspunsul în situații de criză și nevoile de investiții ale sectorului, pentru a simplifica politica agricolă comună și a stimula competitivitatea fermierilor.

Modificările ar putea genera economii de până la 1,58 miliarde de euro, anual, pentru fermieri, și de 210 milioane de euro pentru administrațiile naționale, făcând în același timp plățile, anumite cerințe și instrumentele de criză mai flexibile și mai ușor de gestionat. Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu de simplificare aliniat la Busola pentru competitivitate a UE și sprijină competitivitatea, reziliența și digitalizarea sectorului agricol, precum și, în special, a tinerilor fermieri și a fermierilor ecologici, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Fermierii din întreaga UE sunt supuși unor obligații administrative împovărătoare, care adesea nu reflectă realitățile de pe teren. Această sarcină de reglementare necesită mult timp și generează costuri pentru fermieri și administrațiile naționale, ce conduce la o acceptare mai scăzută a obligațiilor și poate, de asemenea, să descurajeze investițiile, apreciază Executivul comunitar.

Pachetul de simplificare vizează o mai bună adaptare la diversele practici agricole și condiții locale, reducând în același timp suprapunerea cu normele naționale existente. De exemplu, fermele ecologice certificate vor fi considerate în mod automat ca îndeplinind unele dintre cerințele de mediu ale UE pentru finanțare.

Pentru unele dintre cerințele mai stricte, fermierii pot beneficia de stimulente pentru protejarea turbăriilor și a zonelor umede, astfel cum se prevede în cadrul bunelor condiții agricole și de mediu 2 (GAEC 2). Acest sprijin le va ajuta să respecte normele naționale care depășesc standardele UE, asigurând o compensație echitabilă pentru eforturile lor.

Totodată, pentru a reduce sarcina administrativă a controalelor, acestea vor fi raționalizate prin utilizarea sateliților și a tehnologiei. În plus, va fi introdus un nou principiu: un singur control la fața locului pe an pentru fiecare exploatație.

Fermierii din UE afectați de dezastre naturale sau de boli ale animalelor vor fi mai bine sprijiniți datorită noilor plăți de criză disponibile în cadrul planurilor strategice PAC și datorită unor instrumente mai flexibile și mai accesibile de gestionare a riscurilor.

Statele-membre vor beneficia de o mai mare flexibilitate în adaptarea planurilor lor strategice PAC, aprobarea prealabilă din partea Comisiei fiind necesară numai pentru modificările strategice. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra fermierilor, care vor beneficia mai rapid de modificările introduse.

Pe lângă modificările aduse principalelor norme ale PAC, Comisia va mai propune, în cursul acestui an, măsuri suplimentare de simplificare, inclusiv din domenii din afara agriculturii, menite să reducă sarcina de raportare și de control și să faciliteze adoptarea noilor flexibilități oferite de omnibusul simplificării PAC.

Miercuri, a avut loc la București prima reuniune în format Club de Presă – găzduită de Clubul Fermierilor. Prezentările și dezbaterile au vizat cele mai importante teme ale agriculturii românești și cum au fost ele urmărite prin programele Clubului Fermierilor, viziunea strategică pentru viitorul agriculturii, reflectată prin recomandările și angajamentele de acțiune rezultate în cadrul Forumurilor Regionale și a Forumului Național privind Viitorul Agriculturii.