Şeful diplomaţiei irlandeze Micheal Martin a declarat pentru Financial Times că Dublinul studiază fezabilitatea unui recurs în justiţie în cazul proiectului de lege britanic privind amnistia, care urmăreşte să renunţe la acuzaţiile legate de violenţele care au zguduit Irlanda de Nord timp de trei decenii, transmite AFP, potrivit Agerpres.
“Am cerut un aviz juridic”, a declarat ministrul irlandez de externe Michael Martin, adăugând că se aşteaptă un răspuns “în termen de 15 zile”.
“Vom reflecta apoi asupra acţiunilor pe care le vom întreprinde ulterior”, a spus el.
Guvernul irlandez are semne de întrebare în legătură cu compatibilitatea proiectului de lege cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Textul, prezentat în mai 2022, propune abandonarea urmăririlor judiciare legate de conflictul din Irlanda de Nord pentru soldaţii şi paramilitarii britanici care decid să coopereze cu autorităţile.
Peste 3.500 de persoane au murit în timpul celor trei decenii de conflict din Irlanda de Nord între protestanţi şi catolici.
Aproximativ 1.200 de decese continuă să facă obiectul unei anchete poliţieneşti, potrivit guvernului britanic. Pentru Londra, legea trebuie să permită închiderea a sute de astfel de cazuri nerezolvate. Însă proiectul de lege, a cărui examinare trebuie să continue săptămâna viitoare în Parlamentul britanic, este criticat de familiile victimelor, de întreaga clasă politică nord-irlandeză, de guvernul irlandez, precum şi de Consiliul Europei, care şi-a exprimat recent “îngrijorarea profundă” cu privire la eşecul Regatului Unit de a soluţiona disensiunile generate de text.
Cu toate acestea, legea a fost salutată de asociaţiile de veterani, care consideră că unii militari au făcut obiectul unor urmăriri penale nedrepte.
În noiembrie 2022, pentru prima dată de la încheierea conflictului în 1998, un fost soldat britanic, David Holden, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru uciderea unui bărbat cu un glonţ în spate la un punct de control în 1988.
| Știri BVB