Isărescu, despre majorarea pensiilor: Să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deşert financiar

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, susţine că politicienii trebuie să fie foarte atenţi la majorarea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, în condiţiile unei creşteri economice de numai 4%, dacă “nu vrem să rătăcim vreo 40 de ani printr-un deşert financiar”.

“Nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%. Păi da legea e mare şi lată, are atâtea prevederi. Hai să fim serioşi cu cifrele. Nu pot să vă dau acum un răspuns pentru că nu am un răspuns. Aici nu este decât soluţie politică. Deci nu avem soluţie financiară şi economică. Când economia creşte cu 4% nu poate să crească ceva cu 40%, că nu ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării. Deci câtă filosofie trebuie să faci aici? Într-adevăr soluţia este dificilă, dar e politică şi socială”, a declarat Mugur Isărescu, întrebat dacă el crede în creşterea cu 40% a punctului de pensie.

De asemenea, în ceea ce priveşte dacă sunt sau nu bani pentru majorarea pensiilor, guvernatorul BNR a spus că răspunsul său este unul simplu: “nu sunt bani din moment ce România are deficit şi nu surplus bugetar”.

Pe 27 noiembrie, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, susţinea că amânarea majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 la 1.775 lei este singura măsură capabilă să aducă deficitul în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%, potrivit Agerpres.

Lazea a subliniat atunci că în urma creşterii punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019 a rezultat un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde de lei sau 0,3% din PIB pentru ultimele patru luni din 2019 şi de 10 miliarde de lei pentru 2020 sau 0,9% din PIB. În opinia sa, majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, cu 40%, va avea ca efect un deficit suplimentar de 10,6 miliarde de lei sau 0,96% din PIB în cele patru luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde de lei sau 2,7% din PIB pentru întreg anul 2021. Astfel, în loc de un deficit de 3% din PIB, vom avea doar ca efect al Legii pensiilor deficite de 4,5% din PIB în 2020 şi 5,7% din PIB în 2021.

Punctul de pensie, principalul indicator folosit pentru indexarea pensiilor, a crescut cu 15% din septembrie 2019, de la 1.100 lei, la 1.265 lei, şi urmează să se majoreze cu 40% din septembrie 2020, în conformitate cu Legea pensiilor, până la 1.775 lei.