Israelul urmează să apară în această săptămână în fața Curții Internaționale de Justiție într-un caz cu mize mari care ar putea determina cursul războiului brutal din Gaza, scrie CNN.
Este un caz fără precedent. Experții spun că este prima dată când statul evreu este judecat în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind genocidul, care a fost elaborată după cel de-al Doilea Război Mondial în lumina atrocităților comise împotriva poporului evreu în timpul Holocaustului.
Guvernul sud-african, un succesor al regimului de apartheid care a fost paria pe scena internațională în urmă cu trei decenii, a introdus dosarul împotriva Israelului, acuzându-l că a încălcat obligațiile asumate prin convenție în războiul său împotriva Hamas din Gaza.
Israelul a respins cu fermitate acuzația, prim-ministrul Benjamin Netanyahu numind-o „acuzație falsă”.
Președintele israelian Isaac Herzog a declarat marți că țara sa se va prezenta în acest caz „folosind autoapărarea” pentru a arăta că face „tot ce poate” în „circumstanțe extrem de complicate” pentru a evita victimele civile în Gaza.
Eliav Lieblich, profesor de drept internațional la Universitatea din Tel Aviv, a declarat pentru CNN că acest caz este semnificativ din punct de vedere politic și juridic. „O acuzație de genocid este cea mai gravă acuzație juridică internațională care poate fi făcută împotriva unui stat”, a spus el.
Iată ce știm despre acest caz, scrie CNN.
Ce spune Africa de Sud?
Africa de Sud duce Israelul la CIJ, cunoscută și sub numele de Curtea Mondială, pe baza afirmațiilor că comite genocid împotriva palestinienilor din Gaza și nu reușește să prevină genocidul. „Și mai grav, Israelul s-a implicat și riscă să se implice în continuare în acte de genocid împotriva poporului palestinian din Gaza”, a spus Africa de Sud într-un dosar de 84 de pagini către instanță.
Africa de Sud spune că acțiunile Israelului în Gaza sunt genocid „deoarece sunt menite să provoace distrugerea unei părți substanțiale a grupului național, rasial și etnic palestinian”.
„Actele în cauză includ uciderea palestinienilor din Gaza, cauzarea de vătămări corporale și psihice grave și impunerea de condiții de viață calculate pentru a le aduce distrugerea fizică”, se arată în dosar.
Peste 23.000 de oameni au fost uciși în Gaza începând cu 7 octombrie, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas.
Organizația Națiunilor Unite definește genocidul ca un act „săvârșit cu intenția de a distruge, total sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios”. ONU spune că acest concept a fost dezvoltat „parțial ca răspuns la politicile naziste de ucidere sistematică a poporului evreu în timpul Holocaustului”.
Dosarul CIJ detaliază ceea ce Africa de Sud descrie drept „expresii ale intenției genocide” ale liderilor israelieni, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu și membrii cabinetului său.
Africa de Sud a cerut, de asemenea, instanței să emită „măsuri provizorii” prin care să ordone Israelului să oprească războiul din Gaza, despre care a spus că este „necesar în acest caz pentru a proteja împotriva vătămării ulterioare, severe și ireparabile a drepturilor poporului palestinian”. O măsură provizorie este un ordin temporar de oprire a acțiunilor sau o ordonanță, în așteptarea unei hotărâri definitive.
Organizația pentru Cooperare Islamică, un grup de 57 de țări musulmane, precum și Iordania, Turcia și Malaezia, au susținut până acum cazul.
Ce este Curtea Internațională de Justiție?
CIJ are sediul la Haga în Olanda și a fost înființată în iunie 1945 prin Carta Națiunilor Unite.
Curtea judecă guvernele, în timp ce Curtea Penală Internațională, tot la Haga, acuză indivizi. Israelul nu recunoaște CPI, așa că instanța nu are jurisdicție asupra acesteia. Israelul este totuși semnatar al Convenției de genocid, care dă jurisdicție CIJ asupra acesteia.
Statele membre ale ONU și cele care au acceptat jurisdicția CIJ pot prezenta cauze. Instanța acceptă cazurile în care statele implicate și-au acceptat fiecare jurisdicție. CIJ este compusă din 15 judecători care servesc mandate de nouă ani. Judecătorii actuali sunt din SUA, Rusia, China, Slovacia, Maroc, Liban, India, Franța, Somalia, Jamaica, Japonia, Germania, Australia, Uganda și Brazilia. Cinci locuri sunt disponibile pentru alegeri la fiecare trei ani, fără limită de mandat consecutiv.
Patru noi judecători își vor ocupa locurile în februarie, dintre care unul este Dire Tladi din Africa de Sud.
Judecătorii ad-hoc pot fi numiți de părți în cauzele litigioase (între două state) – în acest caz Israel și Africa de Sud – ceea ce duce la 17 judecători în cauză. Africa de Sud l-a numit pe Dikgang Moseneke, fostul șef adjunct al justiției, iar Israelul l-a numit pe Aharon Barak, fostul președinte al Curții Supreme a țării.
Experții spun că o decizie finală ar putea dura ani.
Cum a răspuns Israelul?
Israelul a numit cazul drept „calomnie de sânge” din partea Africii de Sud, o acuzație de antisemitism subțire, iar Netanyahu a spus, la rândul său, că Hamas este cel care a comis genocid, adăugând că armata israeliană acționează în „cel mai moral mod” și „face totul pentru a evita rănirea civililor”.
„Și te întreb: unde ai fost tu, Africa de Sud, și restul celor care ne calomniază, unde ai fost când milioane de oameni au fost uciși și strămutați din casele lor din Siria, Yemen și alte zone. Nu ai fost acolo”, a spus premierul.
Israelul va apărea totuși în fața instanței.
Asta pentru că este semnatar al Convenției ONU de genocid din 1948, care a fost elaborată după Holocaust. Tratatul conferă CIJ autoritatea de a judeca în cauze care pot fi introduse de părți care nu sunt direct afectate de presupusul genocid în cauză.
„Din moment ce instanța este în mod clar competentă, ar fi ciudat dacă Israelul pur și simplu nu ar apărea”, a spus Lieblich. „De asemenea, genocidul este o acuzație gravă și, de obicei, statele vor să-și prezinte cazul.”
Viziunea publicului israelian asupra cazului reflectă dezacordurile politice din țară, a spus Lieblich. „Unii consideră procedurile ca un alt caz de părtinire internațională împotriva Israelului. Mulți alții sunt supărați pentru că cred că cazul a fost posibil doar din cauza declarațiilor iresponsabile ale politicienilor de extremă dreapta, care, în opinia lor, nu reprezintă o politică reală.”
Dar el a spus că puțini dintre israelieni sunt dispuși să accepte acuzațiile de genocid. „În mare parte, ei văd războiul ca fiind unul de autoapărare împotriva Hamas, care din cauza tacticilor acestuia din urmă duce la vătămări ample, dar neintenționate, pentru civili”.
Sondajele arată că israelienii susțin războiul în mod covârșitor.
Citând un cablu diplomatic israelian, Axios a raportat că Israelul și-a mobilizat diplomații să facă lobby asupra țărilor pentru a-și susține poziția și a crea presiuni internaționale împotriva cazului. „Obiectivul său strategic”, a spus publicația, este ca instanța să respingă cererea, să se abțină de la a acuza Israelul de comiterea de genocid și să recunoască că funcționează conform dreptului internațional.
„O hotărâre a instanței ar putea avea implicații potențiale semnificative, care nu sunt doar în lumea juridică, ci au ramificații practice bilaterale, multilaterale, economice și de securitate”, a spus Axios.
Purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, Eylon Levy, a declarat că Pretoria este „complice penal cu campania Hamas de genocid împotriva poporului nostru”.
El a acuzat-o, de asemenea, de standarde duble și de sprijinirea fostului președinte sudanez Omar al-Bashir, care se confruntă cu un mandat emis de CPI.
„Ce tragic este faptul că națiunea curcubeu care se mândrește cu lupta împotriva rasismului se va lupta pro bono pentru rasiștii anti-evrei”, a spus el într-un discurs din 2 ianuarie postat pe X. „Îi asigurăm pe liderii Africii de Sud: Istoria vă va judeca. Și vă va judeca fără milă.”
Lieblich a spus că Africa de Sud pare să se poziționeze în opoziție cu dominația SUA în ordinea internațională.
„În timp ce urmărește cazul împotriva Israelului, Africa de Sud a criticat mandatul de arestare al CPI împotriva lui Vladimir Putin și, de asemenea, s-a abținut în trecut să-l aresteze pe Omar al-Bashir”, a spus el. „Deci, există o declarație internațională clară aici. Africa de Sud a vorbit foarte mult despre ceea ce vede (ca) „standarde duble” occidentale, iar acest caz face parte din acea campanie.”
De ce este acest caz semnificativ?
În timp ce CIJ a hotărât împotriva Israelului în trecut, a făcut acest lucru prin „avize consultative” neobligatorii care sunt solicitate de organismele ONU, cum ar fi Adunarea Generală.
Este pentru prima dată când Israelul este dat în judecată la CIJ în ceea ce este cunoscut sub numele de „caz contencios”, în care statele își ridică direct cauze unele împotriva altora.
În 2004, CIJ a emis un aviz consultativ prin care a declarat că bariera de separare a Israelului din Cisiordania ocupată încalcă dreptul internațional și a cerut să fie dărâmată. Israelul a ignorat această decizie.
Dacă în cele din urmă CIJ decide că Israelul este direct responsabil pentru genocid, va fi prima dată când va descoperi că un stat a comis genocid, au spus experții.
„Acesta ar fi un precedent semnificativ în primul rând pentru că CIJ nu a hotărât niciodată, până acum, că un stat ar fi comis genocid”, a spus Lieblich. „Cel mai departe a fost să se pronunțe că Serbia nu a reușit să prevină genocidul din partea milițiilor din Srebrenica. În acest sens, o astfel de hotărâre ar fi un teritoriu neexplorat din punct de vedere juridic.”
Deși niciun stat nu a fost considerat direct responsabil pentru genocid de către instanță, atât Myanmar, cât și Rusia s-au confruntat cu măsuri provizorii în cazurile de genocid în ultimii ani.
Toate hotărârile CIJ sunt definitive, fără apel și obligatorii.
Dar CIJ nu poate garanta conformitatea. În martie 2022, de exemplu, instanța a ordonat Rusiei să oprească imediat campania militară în Ucraina. Kievul, care a introdus cazul, a contestat motivele invaziei Rusiei și a cerut măsuri de urgență împotriva Rusiei pentru a opri violența înainte ca cazul să fie judecat în totalitate.
Ce se întâmplă dacă instanța ordonă Israelului să oprească războiul?
Israelul urmează să apară vineri în audieri publice în fața instanței pentru a contesta acuzațiile de genocid ale Africii de Sud.
O hotărâre privind genocidul ar putea dura ani pentru a se dovedi, dar ordinul privind războiul din Gaza pe care Pretoria l-a cerut la CIJ ar putea veni mult mai devreme.
Daniel Machover, avocat din Londra și expert internațional în justiție, a declarat pentru CNN că o măsură provizorie ar trebui să fie o decizie rapidă care ar fi luată înainte de o decizie finală privind genocidul.
Africa de Sud, a spus el, trebuie doar să demonstreze că are dreptate pentru a introduce cazul, că a acționat în conformitate cu datoria de a preveni genocidul, că există un „argument legal plauzibil” că încălcări ale Convenției genocidului au loc sau ar putea avea loc, și că există un risc real și iminent ca rezidenților din Gaza să le fie cauzate prejudicii ireparabile înainte ca instanța să dea decizia finală, astfel încât instanța trebuie să ordone Israelului să oprească războiul.
Francis Boyle, un avocat american pentru drepturile omului care a câștigat două cereri la CIJ în temeiul Convenției de genocid împotriva Iugoslaviei în numele Bosniei și Herțegovinei, a declarat pentru Democracy Now că, pe baza analizei sale a documentelor prezentate de Africa de Sud, el crede că Pretoria va obține într-adevăr „un ordin împotriva Israelului de a înceta și de a renunța la comiterea tuturor actelor de genocid împotriva palestinienilor”.
Boyle, pe baza experienței sale în cazul bosniac, a spus că ordinul ar putea veni în termen de o săptămână de la audierea din această săptămână.
Lieblich se îndoiește că Israelul ar înceta cu totul luptele în cazul în care instanța ar emite o ordonanță privind războiul. În schimb, ar putea ataca legitimitatea instanței și a judecătorilor săi, „având în vedere că unii dintre ei provin din state care nu recunosc Israelul”. De asemenea, ar conta dacă decizia este unanimă, a adăugat el.
„Consecințele nerespectării ordinului ar putea varia de la prejudiciul reputației și presiunea politică până la sancțiuni și alte măsuri din partea statelor terțe sau rezoluții ulterioare în cadrul ONU”, a spus el. „Cheia pentru Israel ar fi probabil modul în care aliații săi cheie ar acționa într-un astfel de caz.”
El a adăugat că dovedirea genocidului necesită două elemente: dovada că au fost comise anumite acte ilegale și că aceste acte au fost comise cu intenția specifică de a distruge un anumit grup.
În cauzele anterioare ale CIJ, instanța a cerut o limită ridicată pentru a dovedi astfel de acuzații”, a spus el. „Aici, provocarea pentru Africa de Sud va fi să demonstreze că declarațiile unor oficiali israelieni reflectă de fapt „intenția” statului în ansamblu și, de asemenea, că acțiunile Israelului pe teren au fost atât ilegale, cât și legate de fapt de intenția de a distruge astfel de grupuri.”
Ar putea o hotărâre să aibă implicații în afara Israelului?
Consecințele unei hotărâri a CIJ s-ar putea răspândi dincolo de Israel, potrivit experților. Nu numai că ar face de rușine pe cel mai apropiat aliat al Israelului, SUA, dar ar putea, de asemenea, să considere Washingtonul complice la presupusa încălcare a Convenției de genocid.
„Chiar dacă cererea Africii de Sud se concentrează pe Israel, are implicații uriașe pentru Statele Unite, în special pentru președintele Joe Biden și principalii săi locotenenți”, a scris John Mearsheimer, un politolog american.
“De ce? Pentru că nu există nicio îndoială că administrația Biden este complice” la războiul Israelului, a spus el.
Biden a recunoscut că Israelul efectuează bombardamente „nediscriminatoriu” în Gaza, dar a promis și că va proteja țara. SUA au ocolit Congresul de două ori pentru a vinde echipament militar Israelului în timpul războiului.
„Lăsând deoparte implicațiile legale ale comportamentului său, numele lui Biden – și numele Americii – vor fi pentru totdeauna asociate cu ceea ce este probabil să devină unul dintre cazurile de manual de tentativă de genocid”, a scris Mearsheimer.
Chiar dacă Israelul ignoră un ordin al CIJ, va exista o obligație legală printre alți semnatari de a se conforma, a spus Machover. „Așadar, oricine care ajută Israelul în acel moment va încălca acest ordin”.
„Am putea avea litigii la nivel mondial dacă statele nu încetează să asiste Israelul… vor exista ondulații legale în întreaga lume”, a spus el.
Cazul ar putea avea, de asemenea, un impact asupra publicului israelian, a spus Machover. El crede că un număr semnificativ de israelieni „nu s-au uitat în oglindă” și nu sunt conștienți de impactul real al războiului.
| Știri BVB