István-Loránt ANTAL: “Investițiile în energii regenerabile trebuie făcute cu mare atenție; să nu ne înverzim atât de mult încât să rămânem fără curent electric”- video

• „Noi am oferit cadrul legal pentru extragerea gazelor din Marea Neagră. Să înceapă treaba”

• „Este o percepție gresiță cum că, prin investiții în regenerabile, punem în pericol capacitatea de producție agricolă a României”

 

România se află într-o situație mult mai bună din punct de vedere energetic decât multe state din Uniunea Europeană, a declarat István-Loránt ANTAL, Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, la FORUMUL GAZELOR NATURALE: Criza Energetică – Risc sau Oportunitate pentru FIT FOR 55.

 

Domnia sa a explicat: “Sperăm că iarna aceasta nu o să fie foarte frig – este extrem de important. Cred că România este într-o situație mult mai avantajoasă decât alte state membre în acest moment. Cu toate că razboiul din vecinatatea noastră are un efect puternic de destabilizare, potenţialul energetic al României capătă o nouă dimensiune si importanţă. România a redevenit un actor pe scena internațională, această criză a  aprovizionarii i-a dat României șansa de a fi la masa unde se decid chestiuni importante pentru Europa, în domeniul energiei.

În ceea ce privește importul de gaze, pot spune că în proporție de 90% suntem independenți – aici este adevărat că trebuie să facem mențiunea că nu este toată populația racordată la rețele de gaze naturale, dar în cea mai mare parte ne producem cantitatea de gaze pe care o consumăm anual.

În ceea ce privește producția de energie electrică, am devenit net importatori. Recent, am avut o discuție la Parlamentul României, unde a participat o doamnă director din partea Digi Recovery, care ne-a spus că nu este nicio problemă dacă suntem importatori de energie electrică. Aici nu pot să fiu 100% de acord cu dumneaei, pentru că, având în vedere criza geopolitică și actualul război, trebuie să vorbim despre securitatea energetică și independența energetică. Cred că toate statele membre ar trebui să tindă să devină independente energetic, cu piețele interconectate, și devenind independenți energetic poate o să avem capacități de export pe aceste piețe interconectate.

Dacă ar fi să mă iau după ce a spus doamna de la Digi Recovery, dacă vom fi toți importatori de energie, atunci cine o să producă acea energie și sau cine o să exporte energia care, deocamdată, nu se prea produce?

În ceea ce privește iarna care urmează, cred că suntem într-o situație bună, mai sănătoasă, mai avantajoasă și trebuie să ne folosim de tot ce ne stă în putere din punct de vedere politic și executiv să ne întărim această poziție și să fim în acea situație în care să avem capacitatea administrativă de a atrage fondurile din PNRR și din finanțările clasice europene, pentru a investi și în energie regenerabilă.

Noi, UDMR, am fost întotdeauna pro acestor investiții, dar trebuie să subliniez din nou că, prin prisma războiului, lucrurile s-au schimbat. Cred că trebuie să regândim un pic ritmul în care vrem să închidem capacitățile de producere a energiei bazate pe cărbune și ar trebui să extindem investițiile în regenerabile în toată țara, nu doar în sud, unde știm că deja există congestii majore în această privință.

Din punctul nostru de vedere, al legislativului, vrem să venim cu acte legislative prin care să recreionăm posibilitățile de investiții în regenerabile, adică să încercăm să punctăm pe harta României acele zone unde există consum de energie electrică și să încercăm să facilităm posibilitatea ca aceste capacități de producție din surse regenerabile să meargă până în poarta consumatorului. În acest fel, vrem să eliminăm și presiunea atât pe rețelele Transelectrica, cât și pe rețelele de distribuție, pentru că acolo, într-adevăr, sunt lipsuri mari de investiții.

Astfel, prin Legislativ, vrem să încercăm să creăm un cadru mai predictibil, pentru că, până la urmă, aceasta este cerința din partea tuturor actorilor din acest domeniu și din această piață, ca Legislativul și Executivul să fie mult mai predictibili.  Noi am înțeles această necesitate și încercăm să mergem în această direcție. Așadar, viitorul este de a facilita și investițiile în zona energiei regenerabile, dar aceste investiții făcute cu foarte mare atenție și să menținem acel echilibru ca să nu ne înverzim în așa fel încât, la moment dat, să rămânem fără curent electric, pentru că necesitatea producerii în bandă, astăzi, în Uniunea Europeană, este una foarte clară și nu ne permitem să ne împușcăm singuri și să punem economia noastră pe butuci.

Dacă ne uităm la cifrele de consum, o să constatăm niște lucruri extrem de interesante. De exemplu, un centru comercial din București consumă mai multă energie electrică decât Portul Constanța. Cifrele de 7500 MW consum pe energie electrică sau cele privind reducerea cererii de gaze naturale, din punct de vedere economic, nu sunt foarte îmbucurătoare. Acestea ne arată că anumite ramuri ale industriei s-au oprit, nu mai consumă gaze, nu s-au făcut noi capacități de producție sau platforme industriale și într-adevăr la acest capitol, trebuie să fim atenți și să facilităm și astfel de investiții”.

• „Avem nevoie de consens politic în energie”

Istvan Lorant Antal a mai spus: „Când a fost votată OUG 118, în noiembrie 2021, a fost un consens al politicienilor pentru acest lucru, pentru că era o necesitate de a interveni în plină criză când – știm cu toții – prețurile au devenit galopante. Am intrat într-un raliu al prețurilor și la gaze naturale și la energie electrică, motivele fiind deja foarte bine cunoscute. Atunci Guvernul a prezentat acea Ordonanță care a fost modificată și în Parlament.

Personal, mi-ar fi plăcut să rămână acel sentiment de consens, adică, după ce am votat acea Ordonanță,  să nu mai ieșim la televizor și să începem să aruncăm cu piatra în Guvern și invers, pentru că în condiții excepționale este nevoie de soluții excepționale. Avem nevoie de o intervenție cât mai rapidă pentru a liniști piețele și pentru a veni în ajutorul consumatorilor casnici și consumatorilor non-casnici.

Din punctul meu de vedere, ne confruntăm cu o lipsă majoră a consensului politic pe anumite teme. Ar trebui să avem un document în care să trecem câteva domenii strategice, printre care și energia bineînțeles, unde să încercăm să căutăm acel consens politic, să creăm o viziune comună.

Acum câteva zile, am avut Ordonanța de urgență prin care Guvernul a venit  cu un nou ajutor pentru companiile energo-intensive care au la dispoziție un buget de 1,5 miliarde de euro – adică per companie pot să aplice pentru circa 150 de milioane de euro pentru retehnologizare, pentru susținerea consumului de energie  – și tot ne-am trezit în Parlament că celelalte partide din opoziție au venit și ne-au criticat pentru acest ajutor acordat. Eu cred că avem nevoie de consens politic pentru astfel de situații”.

Referitor la gazele din Marea Neagră și la eventuale cereri din partea companiilor de modificare a Legii offshore, Istvan Lorant Antal a spus: “Noi, clasa politică, am dat dovadă de deschidere pentru dialog. Am ascultat și am înțeles care ar fi condițiile prin care aceste investiții să demareze într-o situație de win-win, am făcut modificările legislative tocmai în acest sens. Normal ar fi ca din 2026 să înceapă extragerea gazelor naturale din Marea Neagră. Cadrul legal este dat, noi așteptăm cu foarte mare interes invitația la deschiderea robinetului prin care să curgă primele molecule de gaz din perimetrul Neptun Deep. Așa că să înceapă treaba”.

Referitor la hidrogen, senatorul Istvan Lorant Antal a precizat: „Personal, aș fi mai rezervat în ceea ce privește investițiile în hidrogen. E adevărat că sunt companii strategice care au în vedere dezvoltarea în acest sens și au proiecte pilot și chiar salut aceste inițiative. Dar până să ajungem la hidrogen, cred că ar trebui să luăm deciziile strategice în ceea ce privește întărirea sistemului de producere a energiei electrice, să vedem ce facem cu programul Anghel Saligny privind investițiile în rețele de distribuție de gaze naturale, adică să facilităm posibilitatea de racordare a populației la gaze naturale, în condițiile în care s-a schimbat perspectiva privind renunțarea la consumul de gaze naturale. Guvernul a venit, prin Ministerul Dezvoltării, și a inițiat acest program de investiți în rețele de distribuție pentru gaze naturale și eu cred că a fost o mișcare foarte bună.

Este clar că trebuie să avem în strategia noastră investițiile în hidrogen, dar până acolo trebuie să ne asigurăm că rezolvăm toate problemele din energie și că în câțiva ani vom deveni independenți energetic.

Legat de parcurile fotovoltaice, permite-mi să mai fac o mențiune. Tot se dorește a crea o percepție greșită cum că, dacă se face un parc fotovoltaic, se ia țăranului român pământul care produce mâncare. Datele statistice stau în felul următor: în România astăzi sunt undeva 1,5 milioane hectare teren agricol nelucrat. În România, din perspectiva mea, pot să fie instalați 10.000 MW capacitate pe parcuri fotovoltaice. 10.000 MW înseamnă mai puțin de 10.000 de hectare. Din 1,5 milione de hectare teren agricol nefolosit, să oferi oportunitatea de a investi în 10.000 MW capacitate de producere energie din parcuri fotovoltaice este o cifră infimă. Este o percepție gresiță cum că, prin investiții în regenerabile, punem în pericol capacitatea de producție agricolă a României”.