Băncile analizează aspectele ce țin de sustenabilitate atunci când structurează o finanțare verde sau durabila, a spus Iuliana TIBA, Director Mediu, Social și Finanțări cu Impact Pozitiv la BRD Groupe Société Générale, la prima ediție a evenimentului Romanian Sustainability Forum, cu tema ”Raportarea de Sustenabilitate – Oportunitate sau amenințare pentru companiile din România”, organizat de Financial Intellingence, marți, 22 februarie 2022.
Ea a detaliat: “Pornim de la analiza strategiei de sustenabilitate a companiei, vedem care sunt obiectivele ei pe termen mediu și lung și cum sunt translatate aceste obiective în indicatori, pe care să îi urmărim în cadrul instrumentului de finanțare. Băncile apelează la bune practici, cum ar fi, de exemplu, principiile de finanțare verde ale Loan Market Association sau principiile de finanțare corelate cu obiective de sustenabilitate ale International Capital Market Association. Toate aceste bune practici, pe lângă principii foarte clare cu privire urmărirea destinației creditului sau a unei emisiuni, au și principii referitoare la indicatori de impact, la maniera în care sunt comunicate rezultatele de acei indicatori de impact. Mai mult decât atât, noile cerințe prevăd chiar o verificare externă de către un terț independent, fie că vorbim de un auditor sau de o companie specializată pe rating ESG, care să valideze, într-o primă etapă, elementele ce țin de structurarea finanțării și, ulterior, elementele ce țin de impact sau de performanță în sustenabilitate.
Uniunea Europeană, prin diferitele sale documente strategice, își propune să acomodeze obiective de creștere economică, neutralitate climatică pana in anul 2050și o tranziție justă către această neutralitate climatică. Un instrument semnificativ în atingerea acestor obiective strategice îl reprezintă taxonomia, atât din perspectiva provocărilor, cât și a oportunităților pe care le oferă, consideră Iuliana Tiba: „Raportul Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială vizând finanțarea verde, publicat anul trecut, evidenția o nevoie substanțială de finanțare a investițiilor durabile. Această dezvoltare durabilă ar putea să aibă un impact suplimentar asupra creșterii economice, apreciată de raport undeva în jur de 5,7 puncte procentuale, în următorii șase ani.”
Potrivit acesteia, taxonomia a fost inițiată în principal pentru a asigura o reorientare a fluxurilor financiare și investiționale către activități sustenabile, respectiv către acele activități care pot avea o contribuție substanțială la unul sau chiar mai multe din cele șase obiective vizând schimbările climatice: „Utilizând scenarii bazate pe studii științifice, aplicabilitatea taxonomiei, la nivelul Uniunii Europene, ar viza circa 40% din companiile listate, companii care contribuie în foarte mare parte, circa 80%, la generarea de emisii de carbon. Astfel, dirijarea finanțării către activitățile durabile ar fi dezideratul marcat de prevederile acordului de la Paris. Rolul sistemului financiar, alături de cel al factorilor de decizie politică sau al mediului de afaceri, devine unul esențial.”
Prin taxonomie, acest clasificator al activităților sustenabile, s-a dorit să ajungem la un limbaj comun în materie de definire a finanțării durabile sau verzi.
Iuliana Tiba a mai spus: „Cu titlul exemplificativ, aș zice că criteriile tehnice din taxonomie ar putea fi criterii de eligibilitate pentru finanțarea verde. Un rol suplimentar îl va avea în viitor și standardul european privind emisiunile obligatare verzi. Totodată, aceste criterii tehnice prevăzute în taxonomie ar putea reprezenta ținte de sustenabilitate de atins de împrumutați sau de emitenții de instrumente de finanțare, în cazul finanțărilor asociate cu obiective de sustenabilitate și practic ar constitui baza aplicării unor mecanisme de ajustare a costului finanțării.
Un alt mod de a utiliza taxonomia din perspectiva unui finanțator ar putea să fie facilitarea tranziției energetice către neutralitate climatică, acționând ca un instrument de măsurare a progresului față de aceste obiective. De exemplu, prin stabilirea unor ținte de progres ale unei companii în materie de sustenabilitate ca indice de creștere a gradului de aliniere a activităților durabile prevăzute în taxonomie. Și nu în ultimul rând aș scoate în evidență rolul potențial pe care l-ar avea acest instrument în angajarea unei instituții de credit în discuțiile sale cu clienții care desfășoară activități eligibile, dar care poate nu vor fi aliniați neapărat la un anumit moment dat. Ar mai fi cazul unor companii care nu au obligație de raportare non-financiară, dar care pe o bază voluntară ar putea opta pentru publicarea unor informații de acestea, care ar putea servi structurării unor finanțări verzi”.
| Știri BVB