“Ceea ce noi dorim e să scădem cu cel puţin 25%. Asta e un target rezonabil, ţinând cont şi de un buffer. Deci, în momentul de faţă, media plătită de un consumator din UE este undeva la 1,28 lei pe kWh. În România suntem la aproape 1,50 lei. Ţinta e ca preţul din România să fie cu măcar 1% sub media europeană. Asta este o dorinţă explicită. Că vom reuşi să ajungem cu 3% faţă de media UE, cu 10% ar fi ideal. Am fost precauţi când am stabilit aceste ţinte”, a spus Bogdan Ivan, potrivit Agerpres.
Ministerul Energiei a declarat că durata de implementare este de 6 luni – un an până când scăderea preţurilor se va vedea în facturile la energia electrică.
“Eu cred că un orizont rezonabil de timp ar putea să fie aproximativ şase luni, un an, până la care să vedem primele efecte. Ceea ce pot să vă spun analizând comparatorul de preţuri în această dimineaţă, înainte de a intra în conferinţa de presă, după discuţiile de acum două luni, în care am agreat acest pact între stat şi privat, prin care am convenit că este extrem de important să avem o reducere a preţului, cred că a contat foarte mult şi faptul că avem deja trei oferte care sunt sub preţul plafonat la 1,30 lei înainte de data de 1 iulie şi care sunt la 1,10 lei, 1,20 lei, 1.30 lei. Deja avem trei oferta care sunt sub preţul plafonat. Şi încă un detaliu extrem de important pentru care vreau să le mulţumesc atât operatorilor privaţi de această dată din segmentul de furnizare, cât şi colegilor de la Ministerul Muncii şi celor de la STS, faptul că în prima săptămână după preluarea mandatului, ştiind că la 1 iulie va fi eliminată schema de plafonare a preţului la energia electrică şi automat pentru foarte mulţi consumatori care aveau preţul plafonat la 0,68 lei per kWh să aibă o creştere foarte mare a preţului, am instituit acea schemă de ajutor prin care persoanele vulnerabile cu venituri sub 1.950 de lei vor primi acel voucher în valoare de 50 de lei. Platforma informatică a fost livrată la timp”, a afirmat Bogdan Ivan.
El a menţionat că operatorii de furnizare au venit cu actualizări în propriile sisteme informatice, respectiv codul de bare pe fiecare factură pentru a putea face operaţional acest sistem.
“Odată ce am terminat această etapă, colegii mei de la Ministerul Muncii împreună cu cei de la Poşta Română operaţionalizează sistemul şi vor trimite aceste carduri în cursul lunii septembrie. Dar ce e foarte important e că acei oameni care aveau înainte facturile 60-70 de lei în urma schemei de plafonare care a fost eliminată la 1 iulie, cu o decizie luată în anul 2024, ca să fie foarte clar, vor avea o creştere la aproximativ 130-140 de lei. Cei 50 de lei acordaţi prin aceste vouchere vor acoperi aproximativ 60-70% din această creştere pentru consumatorii cu venituri mici”, a precizat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a afirmat că preţul energiei a început să crească încă din anul 2021, însă el nu s-a resimţit în facturile consumatorilor, fiind plafonat prin lege. Începând cu 1 iulie 2025, după eliminarea plafonării preţului, consumatorii plătesc preţul real. Una dintre cauzele pentru care s-a ajuns aici o reprezintă scăderea capacităţii de producţie în bandă (gaz şi cărbune) cu 56% în ultimii 10 de ani). De asemenea, România are reţele electrice vechi. În România, electricitatea circulă prin instalaţii mai vechi de 55 de ani.
El a declarat că este nevoie de renegocierea termenului de închidere a centralelor pe cărbune. Închiderea centralelor pe cărbune planificată pentru 2026 are ca efect scăderea cu 2.565 MW a capacităţii de producţie în bandă. În acest context se doreşte negociere pentru extinderea termenului până la 1 ianuarie 2030, pentru păstrarea a 2.200 MW.
Potrivit ministrului, până în 2032 România ar trebui să crească cu 230% capacităţile de producţie de energie pe gaz. De asemenea, se are în vedere dublarea producţiei nucleare şi creşterea de 10 ori a capacităţilor de stocare de energie, respectiv depăşirea a 10.000 MW capacităţi solar şi eolian.
Potrivit ministrului, cele cinci măsuri vizează: operaţionalizarea mecanismului Market Maker, respectiv selectarea unui operator care să asigure lichiditatea în piaţa de energie, prin stimularea cererii şi a ofertei, facilitând tranzacţiile pe termen lung şi determinând astfel o scădere constantă a preţului; creşterea transparenţei şi scăderea riscurilor în piaţa de energie, prin solicitarea de garanţii ferme în toate tranzacţiile cu energie; introducerea tarifelor dinamice şi diferenţiate pe intervale de consum, care să recompenseze cu preţuri mici consumatorii responsabili, care utilizează energia în intervalele în care este cea mai ieftină; scăderea preţurilor de achiziţie a energiei pentru propriul consum al operatorilor de distribuţie prin crearea unui mecanism unic de achiziţie – acest cost de achiziţie al distribuitorilor reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori, deci implementarea mecanismului va aduce tarife de distribuţie mai mici pentru toţi consumatorii; integrarea tuturor programelor de eficienţă energetică sub o coordonare unică, eficientă, care să fie asigurată de Ministerul Energiei.
În paralel, vor fi continuate negocierile la nivel european pentru prelungirea termenului de funcţionare a centralelor pe cărbune până în 2030, pas ce va tempera creşterile de preţ şi va da timp pentru dezvoltarea de proiecte noi de producţie.
| Știri BVB