Efectele indirecte ale conflictului din Orientul Mijlociu pot fi substanţiale asupra României, în special prin canalele energetice şi prin deteriorarea încrederii pe pieţele financiare, susţine preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz.
“Conflictul militar actual din Orientul Mijlociu, care implică în mod direct Iranul, Israelul şi parteneri externi, este în primul rând o criză geostrategică cu consecinţe economice semnificative la nivel global. Disrupţiile recente asupra fluxurilor de energie, inclusiv perturbări în Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai critice coridoare pentru exporturile mondiale de petrol şi gaze, au generat creşteri marcante ale cotaţiilor ţiţeiului şi gazelor naturale pe bursele internaţionale. Într-o singură zi, cotaţia petrolului de referinţă Brent a urcat cu peste 9-13%, atingând aproximativ 79-82 dolari/baril imediat după escaladare, iar pieţele de gaze naturale au înregistrat creşteri de peste 40-50% în Europa, reflectând riscurile de aprovizionare agravate de conflict”, a declarat, pentru AGERPRES, Flavius Jakubowicz.
Acesta a spus că aceste evoluţii nu sunt doar variaţii bursiere abstracte. Ele au efecte reale asupra costurilor de producţie, transport şi energie în economiile importatoare de resurse energetice, inclusiv în România.
“Creşterea preţurilor internaţionale la petrol se transmite, prin costuri mai mari la importul de carburanţi şi energie, în preţurile la pompă, în costurile logistice şi, în ultimă instanţă, în inflaţia generală pe care o resimt consumatorii şi mediul de afaceri. Analizele economice indică faptul că, dacă preţul barilului se situează între 80 şi 100 de dolari sau mai mult, există presiuni semnificative asupra costului carburanţilor şi a preţului final al bunurilor şi serviciilor pe pieţele interne. Din perspectiva României, impactul direct al conflictului este moderat în ceea ce priveşte comerţul exterior bilateral”, a explicat Flavius Jakubowicz.
Potrivit preşedintelui AAFBR, datele oficiale arată că relaţiile comerciale ale României cu Israelul reprezintă aproximativ 0,4% din totalul schimburilor comerciale externe, iar restul ţărilor din Orientul Mijlociu, individual, nu depăşesc acest prag semnificativ, cu excepţia Turciei (aproximativ 4,4% din comerţul total), care este un partener regional mai important, dar nu este afectat direct de conflagraţia actuală.
“Totuşi, efectele indirecte prin canalele energetice şi prin încrederea pieţelor pot fi substanţiale. România, ca economie orientată către UE şi dependentă de importuri de energie, poate resimţi creşteri ale costurilor de producţie şi presiuni inflaţioniste mai intense, în special dacă evoluţiile preţurilor rămân volatile sau dacă lanţurile logistice globale continuă să fie perturbate. Am putea aprecia că o astfel de criză poate întârzia reducerile dobânzilor de politică monetară în regiunea Europei Centrale şi de Est şi poate menţine costurile de finanţare la niveluri mai ridicate pentru întreprinderi şi investitori. În concluzie, deşi România nu este în prima linie a conflictului, iar expunerea comercială directă este relativ redusă, impactul global prin canalele preţului energiei şi ale costurilor externe este real şi necesită monitorizare continuă. Deciziile economice, atât la nivelul sectorului privat, cât şi al celui public, trebuie să ţină cont de volatilitatea geopolitică, de riscurile de creştere a costurilor energetice şi de potenţialele efecte asupra inflaţiei şi competitivităţii economice”, a mai spus Flavius Jakubowicz.
| Știri BVB