Jianu (CNIPMMR): Anul 2023 trebuie să fie al relansării economice

Anul 2023 trebuie să fie anul relansării economice, iar Codul Fiscal nu trebuie să sufere modificări, pentru asigurarea predictibilităţii planurilor de afaceri ale companiilor, consideră Florin Jianu, preşedinte Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR).

“Numărul firmelor nou înfiinţate în anul 2022 vs 2021 este sub potenţialul de creştere al acestora, însă trebuie să ţinem cont de climatul antreprenorial după 2 ani de pandemie şi unul de război în Ucraina. Creşterea oficială a numărului de insolvenţe şi dizolvări în rândul companiilor, conform datelor ONRC (care relevă doar o parte din numărul real de companii închise şi care nu au înregistrat oficial încetarea activităţii) ne arată necesitatea introducerii unui nou program de stimulare a antreprenorilor de tipul România Start-up Revolution şi, complementar, introducerea de instrumente financiare adecvate pentru întreprinderile mature în scopul creşterii competitivităţii şi tranziţiei către noile tendinţe tehnologice. Anul 2023 trebuie să fie anul relansării economice, iar aceste programe suport trebuie să vină într-un ecosistem antreprenorial stabil economic şi legislativ, nemodificarea Codului Fiscal fiind o condiţie necesară pentru asigurarea predictibilităţii planurilor de afaceri”, a afirmat Florin Jianu, potrivit unui comunicat al organizaţiei transmis luni Agerpres.

Conform sursei citate, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a publicat pe 1 februarie 2023 situaţiile statistice privind evoluţia mediului de afaceri pentru anul 2022. Potrivit datelor, ritmul de creştere al firmelor nou înfiinţate este unul moderat, în anul 2022 înmatriculându-se cu 3,04% mai multe firme faţă de anul 2021 (de la 148.294 la 152.809). În plus, se înregistrează o dinamică negativă a mediului antreprenorial, în condiţiile în care numărul suspendărilor a crescut cu 20,58%, numărul dizolvărilor a avansat cu 24,21%, numărul radierilor s-a majorat cu 10,08%, iar numărul insolvenţelor a crescut cu 8,22%.

Astfel, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, în anul 2022, cea mai mare creştere procentuală a insolvenţelor s-a înregistrat în următoarele judeţe: Buzău (70,10%), Tulcea (64,29%) şi Vaslui (57,50%). Top 3 al judeţelor care au înregistrat o dinamică pozitivă (o scădere a numărului de insolvenţe) sunt reprezentate de Gorj (-45,90%), Botoşani (-35%) şi Vâlcea (-32,89%).

În ceea ce priveşte numărul dizolvărilor, cea mai mare creştere procentuală s-a înregistrat în Caraş-Severin (65,45%), Giurgiu (65,04%) şi Vaslui (62,44%), top 3 al judeţelor care au înregistrat o dinamică pozitivă (o scădere a numărului de dizolvări) fiind Ialomiţa (-10,82%), Vâlcea (-0,40%) şi Vrancea (0,19%).