Update articol:
CNIPMMR a lansat PROGRAMUL DE GUVERNARE AL MEDIULUI DE AFACERI 2021-2024

Jianu: Pentru asigurarea unei guvernări eficiente, este necesar să existe o structură modernă şi funcţională a Guvernului României

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat astăzi, 26 octombrie 2020, PROGRAMUL DE GUVERNARE AL MEDIULUI DE AFACERI 2021-2024.

CNIPMMR consideră că este nevoie ca mediul de afaceri să spună care sunt necesitățile, direcțiile, obiectivele de dezvoltare ale economiei românești, nu politicienii care prezintă diverse programe la care trebuie să ne aliniem, a declarat Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Programul dezvoltat de CNIPMMR, împreună cu membrii săi, cuprinde 11 măsuri și aproximativ 60 de programe și proiecte:

  1. Măsuri instituţionale

  2. Programul românia Tech Nation

  3. Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului şi inovării

  4. Necesitatea înfiinţării entităților de tipul parteneriatului public – privat

  5. Accesul la finanţare

  6. Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat

  7. Internaţionalizarea

  8. Sprijinirea turismului

  9. Debirocratizare şi simplificare

  10. Educaţie antreprenorială & robotică

  11. Măsuri legislative

CNIPMMR își propunem:

  • sistemul economic să rămână funcţional şi performant în perioada de criză declanşată de pandemia Covid-19 şi după aceasta.
  • IMM-urile din România trebuie să crească mai mult şi mai repede, prin susţinerea primită din partea programelor cu finanţare din fonduri europene în special şi în domenii care se regăsesc în economia viitorului.
  • finanţarea întreprinderilor, în special microîntreprinderile şi întreprinderile mici, care doresc să îşi schimbe obiectul de acvitate sau să îşi dezvolte acvităţile prezente şi în mod deosebit prin digitalizarea afacerilor.
  • susţinerea angajaţilor pentru recalificare în domeniile economiei digitale şi ale profesiilor bazate pe folosirea tehnologiei informaţiei.

Viziunea mediului de afaceri se bazează pe 4 piloni:

  1. Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă faţă provocărilor viitorului: digitalizarea, tranziţia către o economie verde, concurenţa pe pieţele internaţionale.
  2. Resurse umane calificate şi cu competenţe în tehnologia informaţiei;
  3. Susţinerea iniţiavelor antreprenoriale;
  4. Digitalizarea relaţiei mediul privat – administraţia publică.

Obiecvele strategice ale mediului de afaceri:

  1. Asigurarea unei guvernări eficiente, este necesar să existe o structură modernă şi funcţională a Guvernului României, doi dintre membrii cabinetului să aibă funcţia de viceprim-ministru pentru domeniile economic şi social, având în coordonare ministerele cu competențe în domeniile respecve,
  2. Stabilitate și predicbilitate,
  3. Simplificarea legislației,
  4. Creşterea invesțiilor în IMM-uri,
  5. Măsuri pentru smularea atragerii şi păstrării forţei de muncă,
  6. Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene în exercițiul financiar 2021-2027 şi din Planul de Relansare Economică şi Rezilientă,
  1. Profesionalizarea exercițiului de guvernare,
  2. Asigurarea echilibrului macro-economic,
  3. Dialog social consolidat,
  4. Securitatea economiei naţionale.

Obiecvele specifice:

  • plasarea României în primele 20 de țări la nivel global în privinţa derulării unei afaceri (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business: locul 55 în 2020, faţă de locul 52 în 2019, 45 în 2018,  36 în 2017, 37 în 2016) şi ţara cu mediul antreprenorial cel mai atracv din regiunea de sud-est a Europei,
  • creșterea inițiavelor antreprenoriale în domeniul tech și nontech (spor de 10.000 întreprinderi/an),
  • creșterea numărului de IMM-uri capitalizate și bancabile,
  • creșterea internaţionalizării IMM-urilor,
  • transformarea digitală a IMM-urilor (în 4 ani toate IMM-urile să aibă echipamente IT, conexiune internet, site de promovare, semnătură electronică),
  • reducerea şomajului în rândul nerilor până în 24 de ani, de la 17% în prezent, la sub 10% în doi ani şi sub 5% în următorii 2 ani, • educaţia antreprenorială,
  • 1 makerspace în fiecare judeţ;

I. MĂSURI INSTITUȚIONALE

a) Dezvoltarea policilor de susținere a IMM-urilor, atragerea de invesții, promovarea exporturilor, implementarea programelor naționale de finanțare a IMM-urilor și a programelor de ajutor de stat;

b) Înglobarea într-un singur loc a tuturor structurilor de finanţare ale antreprenoriatului:

  • Programele naţionale pentru IMM-uri;
  • Programele de tip ajutor de stat;
  • Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii;
  • Fondul Român de Contragarantare;
  • Banca pentru IMM-uri;
  •  Alte tipuri de finanţări:

–   Fonduri de seed-capital pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri;

–   Fonduri de micro-granturi şi micro-credite pentru dezvoltarea antreprenoriatului;

–   Fonduri cu capital de risc pentru finanţarea IMM-urilor/ start-up-urilor inovave şi a proiectelor din industriile de vârf, alimentate cel puţin parţial din fondurile europene şi cele de la bugetul statului;

c) Turism – dezvoltarea şi susţinerea turismului prin crearea unei structuri care să promoveze modernizarea politicilor în domeniu.

II. PROGRAMUL ROMÂNIA TECH NATION

  1. Susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, în total fiind susţinute minimum 20.500 de start-up-uri:
  • acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up,
  • includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat,
  • asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local (vezi pct. 4);

2. Women in tech – sprijinirea femeilor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei.

3. Starter kit

  • Asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală
  • Acordarea de vouchere de digitalizare;

4. Înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital.

5. Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi.

6. Tech Capital of the Year – program prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să parcipe întrepinzătorii sau administraţiile locale care folosesc/implementeză/desfăşoară acvităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi şinţei;

7. Cloud first policy – strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştinţele necesare pentru a se muta în cloud.

8. Plan național de digitalizare a instuțiilor publice

  • Single sign on;
  • Digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrave și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online;
  • Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, inclusiv a posibilității descărcarii /completării/ transmiterii on-line de formulare;
  • Generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instuțiile de credit și contribuabili;
  • Generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singură dată”

III.          SPRIJINIREA ŞI PROMOVAREA ANTREPRENORIATULUI ŞI INOVĂRII

Implementarea programelor pentru susținerea antreprenorilor

1. Programul Scale-up România – IMM

Asigurarea finanţărilor pentru companii care să îşi crească afacerile, cu acordarea unui punctaj suplimentar pentru beneficiarii de programe start-up.

2. Programul pentru asigurarea siguranței alimentare a României – Agro România

Susținerea de investiții în unități de producție pentru industria alimentară. Programul va avea ca efect principal reducerea importului de produse alimentare, susţinerea producătorilor agricoli şi a fermierilor, echilibrarea balanţei de plăţi.

3. Programul de sprijin al IMM-urilor din construcții – Building România

Creşterea capacităţii IMM-urilor din domeniul construcţiilor de a  implementa proiecte de avergură mare.

4. Programul Scale-up România – companii mari

Implementarea a minimum 50 proiecte de mari dimensiuni cu impact în economia naţională (export de valoare mare- minimum 10 milioane de euro, intrarea pe noi pieţe);

Accesul companiilor mari la proiecte se va face cu respectarea echilibrului teritorial, minimum 1 investiţie/regiune de dezvoltare.

5. Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești – crearea a 8 centre regionale de depozitare, colectare și distribuție.

Pentru relansarea agriculturii și industriei este necesar pe lângă înființarea de “Centre de colectare” a produselor agricole și de crearea de “Asociații ale producătorilor agricoli și industriali (pe specific: legumicultura, pomicultura etc) dar și asigurarea că în cadrul marilor retaileri procentul de produse fabricate în România dintr-un anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 50%.

6. Programul „Restart Sport România” pentru susţinerea start-up-urilor din domeniul sportiv, educaţia, reconversie profesională pentru sportivi;

7. Programul „Student INNOtech” – susţinerea iniţiativelor antreprenoriale ale studenţilor, cu accent pe domeniul tehnologiei informaţiei;

8. Programul „Start Up + Next Gen”– susţinerea iniţiativelor antreprenoriale cu finanţare din FSE +;

9. Programul „Start Up Diaspora Next Gen”– susţinerea cetăţenilor români din diaspora care doresc să revină în ţară şi să deschidă o afacere cu finanţare din FSE +;

10. Programul „Făcut în ţara mea” – promovarea noncomercială a consumului de produse și servicii realizate și prestate pe teritoriul național;

11. Susţinerea creării şi dezvoltării reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi;

12. Evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială şi stabilirea modalităţilor de valorificare a acestuia coroborat cu acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obţin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale (reducerea cu până la 50% a veniturilor supuse impozitării).

IV. NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII ENTITĂȚILOR DE TIPUL PARTENERIATULUI PUBLIC – PRIVAT

  1. Înfiinţarea Organizaţiei Române pentru Turism, având ca atribuţii:
  • realizarea strategiilor de promovare turiscă a României;
  • organizarea participării agenţilor economici din domeniul turismului la târgurile internaţionale de profil.
  1. Introducerea managementului în sistem tripart a Autorităţii Naţionale pentru Calificări, prin cooptarea reprezentanţilor confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentave la nivel naţional, alături de reprezentanţii Guvernului.
  2. Instuirea de Autorități private de management pentru fonduri europene/ global grants;
  3. Promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti

Realizarea parteneriatului cu mediul privat în promovarea investiţiilor şi a exporturilor, prezintă următoarele avantaje:

  • concentrarea activităţii asupra problemelor cele mai importante cu care se confruntă mediul de afaceri din România;
  • constuirea de parteneriate puternice cu implicarea organizaţiilor reprezentative ale mediului de afaceri şi ale capitalului românesc;
  • creşterea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români;
  • creşterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din Sud-Estul Europei;
  • furnizarea de servicii de informare şi suport pentu IMM-uri, promovarea şi susţinerea exporturilor şi internaţionalizarea IMM-urilor.
  1. Centru pentru aplicarea Testului IMM şi reglementare inteligentă – smart regulaon Principalele activităţi ale centrului:
  • redactarea propunerilor privind reducerea birocraţiei;
  • consultarea întreprinderilor şi părţilor interesate cu privire al noile regelementări;
  • evaluarea standardizării legislaţiei naţionale şi a UE în timpul procesului de transpunere pentru a evita suprareglementarea;
  • aplicarea Testului IMM şi evaluarea impactului proiectelor de acte normave;
  • promovarea principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică” în legislaţie pentru a simplifica reglementările existente.
  1. Înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Ocupare pentru Tineri prin operaţionalizarea schemei de garanţii pentru tineri.
  2. Inființarea în mod obligatoriu în cadrul administrației publice locale a unui Birou de atragere de investiții și promovare a exportului, precum și înființarea Consiliului Consultav al mediului de afaceri la nivel local.

V. ACCESUL LA FINANŢARE

  1. Înfiinţarea unei bănci pentru IMM-uri
  • susţinerea creditării  IMM-urilor şi a programelor speciale de finanţare a micilor întreprinzători.
  • accesul rapid la lichidităţi: Program pentru accesul rapid la lichidităţi pentru IMM-uri – Only once- pentru întreprinderile afectate de criza COVID-19

Scopul programului este de a  asigura IMM-urilor accesul rapid la suma de maximum 10.000 de euro, banii putând fi folosiți doar pentru salarii, chirii sau utilități.

  1. IMM Invest Start-up – asigurarea garanţiilor pentru finanţare a start-up-urilor de către FNGCIMM;
  1. Fonduri de investiţii -minimum 4 – în tehnologie, start-up-uri, scale-up.
  2. Alocarea unei cote de cel puţin 0,4% din PIB pentru finanţarea programelor destinate IMM-urilor.
  3. Instuirea mediatorului de credite;

a) creşterea creditării IMM-urilor;

b) oferirea de soluţii întreprinderilor (în special pentru IMM-uri) privind obţinerea de finanţări de la bănci;

c) sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme majore.

6. Introducerea de instrumente noi de finanțare pentru IMM-uri – finanţarea participativă – crowdfunding

VI. STIMULAREA CREĂRII DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL PRIVAT:

  1. Program pentru angajarea tinerilor:

Tineri până în 24 de ani, angajați pe durată nedeterminată şi program complet de lucru, să plătească o taxă fixă de 100 lei, reprezentând contribuţii şi impozite, indiferent de valoarea salariului, dar nu mai mult de valoarea salariul mediu brut anual.

  1. Programul „OUTPLACEMENT”– program pentru susţinerea recalificării şi găsirii de noi locuri de muncă pentru salariaţii care urmează să fie disponibilizaţi, înainte ca disponibilizarea propriu-zisă să aibă loc;
  2. Eliminarea contribuțiilor pentru asigurări sociale şi sănătate pentru participarea salariaţilor la profit – modificarea Codului Fiscal astfel încât participarea salariaţilor la profit să fie impozitată doar cu cota unică de 16% şi eliminarea plăţii contribuţiilor pentru sumele respective.
  3. Crearea Fondului Naţional de Formare Profesională pentru Angajaţi, gestionat în sistem tripartit Guvern-Sindicate-Patronate;
  4. Programul „Tech Naon-HR” – formare profesională în economia digitală – pregătirea şi calificarea angajaţilor pentru adaptarea la noile cerinţe ale companiilor care trec în domeniul digital;

VII. INTERNAŢIONALIZAREA

  1. Implementarea programului „Destination Romania” pentru atragerea forţei de muncă cu înaltă calificare.

Stabilirea unei proceduri rapide de acordare a dreptului de muncă şi de şedere pentru cetăţenii extracomunitari care deţin titlul şinţific de doctor şi se angajează într-o societate/instituţie care activează în domeniul cercetării-dezvoltării;

  1. Invest in Romania

Atragerea de investiții în domeniul digitalizării, inteligenţei arficiale, automatizări;

  1. Implementarea programului de internaţionalizare – EXPORT ROMANIA – în valoare de 100 mil. euro/an în:
  • educaţie,
  • finanţare,
  • târguri/misiuni economice, parciparea la acestea putând fi:

– individual pentru IMM-uri;

– prin intermediul organizaţiilor mediului de afaceri;

– sub pavilion naţional.

  1. Harta Investiţională a României – în care să fie prezentat pentru fiecare judeţ oportunităţile de afaceri, parcurile industriale, incubatoarele de afaceri, hub-urile, makerspace existente.
  2. Operaţionalizarea Agenţiilor Regionale pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului.
  3. Elaborarea unei noi strategii de export a României ORIZONT 2030 (împreună cu mediul de afaceri, universităţi).
  4. Creşterea rolului Consiliului de Export.
  5. Modernizarea şi profesionalizarea reţelei de ataşaţi economici ai României – crearea „ambasadelor România Tech Naon”.
  6. Deschiderea de linii de finanţare în EXIMBANK pentru internaţionalizarea start-up-urilor şi IMM-urilor.
  7. Niciun demnitar nu poate parcipa la o vizită de lucru in străinatate cu accent economic, fără o delegație de oameni de afaceri, aleși prin proceduri transparente, online; Calendarul ministrului antreprenoriatului trebuie să fie postat public.

VIII. SPRIJINIREA TURISMULUI:

  1. Buget de promovare multianual al României ca destinație turistică, de la minimum 50 milioane de euro pe an, pentru a putea susține campanii de promovare multianuale pe piețele externe;
  2. Programul de Infrastructură și Agrement pentru Turism – Recreation România

Stimularea construcției de spaţii de agrement, în jurul unităţilor de cazare sau în staţiuni turistice, în scopul atragerii de clienţii şi în afara sezonului turisc. (ex: cofinanțare cu 30%-50% a proiectelor, printr-o schemă de ajutor de stat).

3. Reducerea TVA la marja agenţiei de turism de la 20% la 9%;

4. Stimularea incoming-ului – aducerea mai multor turiști străini în România

Introducerea “primei de incoming”, respectiv deducerea din impozitul pe profit a unei sume pe zi, pentru fiecare turist străin adus în România.

IX. DEBIROCRATIZARE ŞI SIMPLIFICARE

Toate ministerele să vină cu propuneri de abrogare a legislației de tip balast, din domeniul de competenţă, la fiecare 3 luni, în scopul reducerii sarcinilor administrative cu minimum 25%/ an, menţionând cu titlul de exemplu:

  • exceptarea IMM-urilor de la obligavitatea realizării analizei de risc, de la obligavitatea desemnării unei persoane responsabile cu prevenirea spălării banilor;
  • eliminarea celor 5 zile plăte din fondul de salarii al angajatorului şi compensarea sumei din bugetul asigurărilor de sănătate, depunerea exclusiv online a dosarelor de recuperare a indemnizaţiilor de concedii medicale;
  • păstrarea online a Registrul Unic de Control

X. EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ & ROBOTICĂ

  1. CICLUL PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

Dezvoltarea începând cu ciclul primar şi gimnazial a competenţelor antreprenoriale şi digitale prin revizuirea curriculei şcolare la aceste niveluri.

Crearea la nivelul fiecărui judeţ a cel pun unui atelier şcolar de robocă.

  1. ÎNFIINŢAREA LICEELOR DE ANTREPRENORIAT

Economia digitală presupune o forţă de muncă calificată şi/sau dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale  pentru a face business in era digitală.

  1. Introducerea unui nou p de societate – societatea cu răspundere limitată de exerciţiu -SRL de Exerciţiu – pentru nerii cu vârsta între 16 şi 18 ani:

–              o persoană poate avea calitatea de asociat/administrator într-o singură SRL de Exerciţiu; –   0 taxe la constuire;

–              înregistrare exclusiv on-line;

–              procedură simplificată de înregistrare;

–              impozit 0;

–              cifră de afaceri de maximum 20.000 de euro;

–              posibilitatea ţinerii contabilităţii în partidă simplă;

–              depunerea unui singur document la ANAF;

–              la împlinirea vârstei de 18 ani de către asociatul unic sau a unuia dintre asociaţi/administrator, SRL de Exerciţiu devine SRL sau se radiază;

XII. MĂSURI LEGISLATIVE

  1. Adoptarea Legii debirocratizării: unui întreprinzător să nu îi fie cerut niciun document pe care deja îl deţine o altă autoritate a statului;
  2. Modernizarea Legii societăţilor nr. 31/1990

a) introducerea sediului electronic/virtual;

b) eliminarea radierii automate a societăţii la expirarea valabilităţii contractului de închiriere/comodat pentru sediu;

c) introducerea carnetului de conducere al afacerii pentru administrator, cu excepţia absolvenților de învățământ superior sau liceal economic;

d)   introducerea SRL de Exercițiu.

3. Adoptarea legii fondului de formare profesională a angajaților, care va reglementa:

  • finanţarea  fondului, prin intermediul unei cote din cadrul taxelor deja plătite de angajaţii şi angajatori, pentru asigurarea formării profesionale;
  • modalitatea de constituire a unui organism asociativ pentru gestionarea fondului şi procedurile de finanţare a formării profesionale;
  1. Adoptarea legii mediatorului de credite, având ca scop:
  • creşterea creditării IMM-urilor;
  • identificarea problemelor care împiedică accesul IMM-urilor la creditare (juridice, economice sau birocratice);
  • oferirea de soluţii întreprinderilor (în special pentru IMM-uri) privind obţinerea de finanţări de la bănci;
  • sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme majore referitoare la creditarea mediului de afaceri
  1. Adoptarea legii privind semnătura electronică profesională – prin care parafa profesională este integrată în semnătura electronică;
  2. Adoptarea legii privind finanţarea parcipavă – crowdfunding.

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (25/11/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN, SDTS si EFSA

VES SA (VESY) (25/11/2020)

Neintrunire cvorum AGA O & E 25.11.2020

Sphera Franchise Group (SFG) (25/11/2020)

Hotarari AGOA & AGEA din 25.11.2020