JTI: Ascunderea pachetelor de țigări prejudiciază piața legală și bugetul statului

JTI solicită Camerei Deputaților respingerea celei mai radicale propuneri anti-tutun, și anume PL-x 587/ 2019 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun.

Inițiativa prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în magazine, interzicerea sponsorizării oricăror evenimente și activități de către companiile de tutun, interzicerea vapatului în locurile publice etc. În scrisoarea oficială trimisă astăzi comisiei de Buget Finanțe din Cameră, JTI atrage atenția că ascunderea pachetelor în dulapuri, ”cu excepția magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun”,  gen tutungerie, categorie limitată la doar câteva magazine în marile orașe, dintr-un total de circa 70.000 în care se comercializează și țigarete, va permite vânzătorilor să ofere consumatorilor de sub tejghea, inclusiv produse de contrabandă sau contrafăcute, practică deja răspândită în cartiere, orașe mici și în mediul rural.

Un amendament similar a fost respins de plenul Parlamentului European când a fost adoptată Directiva 2014/40/UE privind produsele din tutun, transpusă prin Legea nr. 201/2016. Aceeași propunere a fost respinsă și de Parlamentul României în 2016, considerându-se că distorsionează piața și creează bariere semnificative la intrarea pe piață a mărcilor noi, punctul de vânzare fiind singurul loc în care marca poate fi făcută cunoscută consumatorilor, după cum a susținut și Consiliul Concurenței.

Propunerea vizează și includerea vapatului în definiția fumatului. „O propunere legislativă similară (L389/2018 / PLX541/2018) a fost respinsă atât în Senatul României, cât și în Comisia pentru sănătate publică a Camerei Deputaților, în 2019, pe motiv că nu există studii suficiente care să susțină o astfel de măsură. Niciunde în UE vapatul nu este asimilat fumatului, fumatul fiind rezultatul unui proces de ardere în care se degajă fum, în timp ce vapatul presupune inhalarea unor vapori. Țigareta electronică și produsele din tutun care nu arde sunt considerate de alte țări ca alternative la țigări, mai puțin dăunătoare, opinie împărtășită și de Public Health England (autoritatea de Sănătate din Anglia). Potrivit acesteia, „este probabil ca, în comparație cu țigaretele, produsele cu tutun încălzit să expună utilizatorii și persoanele din jur la niveluri mai scăzute de pulberi în suspensie și de compuși dăunători” și, în consecință, reglementările “ar trebui aplicate pentru a favoriza opțiunile cel mai puțin dăunătoare”. În Marea Britanie sau alte țări, publicitatea la aceste produse este permisă. Așa-numita ”boală a vapatului” din SUA lipsește cu desăvârșire în UE (după cum arată publicația Politico), unde Directiva 40/2014/UE (transpusă prin Legea 201/2016) reglementează strict domeniul, existând un sistem centralizat de submitere și verificare a ingredientelor oricărui produs, înainte ca acesta să fie pus pe piață. Știrile alarmiste venite de peste ocean omit adesea să menționeze că nu țigaretele electronice provoacă boala respectivă, ci substanțele artizanale folosite, cumpărate la colț de stradă, mai ales THC, un extract de marijuana interzis în UE”, se mai arată în scrisoarea JTI. De altfel, in România, publicitatea la țigarete electronice este deja interzisă prin Legea 201 din 2016.

JTI reamintește, de asemenea, că domeniul tutunului a fost intens reglementat în ultima perioadă, prin Legea 15/2016 pentru modificarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, OUG 114 și Legea 201/2016 pentru transpunerea Directivei 2014/40/UE, ce a necesitat modificarea liniilor de producție și a pachetelor de țigarete, precum și implementarea unui sistem complex de trasabilitate, ce impune în continuare eforturi atât din partea producătorilor, cât și a celor 70.000 de comercianți și a autorităților statului (Imprimeria Națională, ANAF prin Direcția Generală a Vămilor). De asemenea, până la 15 iunie 2020, stocurile nevândute de pachete fără cod unic, precum și pachetele cu țigarete mentolate, au trebuit retrase de pe piață.

„Având în vedere seria frecventă a modificărilor legislative în domeniu, considerăm că trebuie analizat atent impactul fiscal – bugetar, introducerea unor taxe (reinstituirea taxei pe viciu într-un fond special, o anomalie fiscală care contravine Legii Finanțelor Publice și Directivei privind taxarea tutunului), dar și potențiala reducere a veniturilor bugetare ca urmare a perturbării comerțului legal”, concluzionează scrisoarea.

Conform documentului, propunerea nu ia în considerare că, potrivit Eurobarometrului UE, principalul factor determinant în a iniția fumatul îl reprezintă anturajul (82%), în vreme ce pachetul, aspectul și poziționarea lui la raft este invocat de doar 4% dintre tineri. De asemenea, inițiatorii refuză să ia în considerare datele oficiale Eurostat: 91,2% dintre tinerii români din grupa de vârsta 15-24 de ani nu au fumat, media europeană fiind de 83%, și doar 4,1%  declară că fumează zilnic – față de media europeană de 9,7% (ocazional doar 4,6%, față de media europeană de 6,8%).

România este al treilea mare producător de tutun din UE (conform Eurostat), industria producătoare contribuind pozitiv la balanța de plăți. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 3,2 miliarde de euro virate anual și se  află în topul investitorilor, cu investiții în derulare de peste 1,5 miliarde euro, angajând direct peste 5.000 de persoane și indirect circa 60.000. Potrivit ultimei execuții bugetare anunțate, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului 2020 un avans semnificativ de 40,34% (an/an), ceea ce înseamnă că tutunul este cel mai solid contribuabil la buget.