Kadri Simson: SUA – cel mai mare furnizor de GNL din Europa și al doilea furnizor de gaze, contribuind în mare măsură la securitatea energetică a UE

Cooperarea SUA -UE devine mai puternică și acoperă o gamă mai largă de teme, de la consolidarea securității energetice și susținerea Ucrainei, până la asigurarea lanțurilor de aprovizionare cu energie curată și accelerarea tranziției energetice, a declarat  Kadri Simson, cu ocazia celui de-al unsprezecelea Consiliu Energetic Uniunea Europeană (UE) – Statele Unite (SUA) care s-a reunit pe 15 martie la Washington, forum anual pentru a promova cooperarea transatlantică în domeniul energiei. 

Potrivit lui Kadri Simson, SUA este  primul furnizor de GNL din Europa și al doilea furnizor de gaze în general, contribuind în mare măsură la securitate energetică a UE.  “Am discutat despre perspectiva unei colaborări continue în comerțul cu GNL și despre cum să îmbunătățim reducerea emisiilor de metan”, a mai spus Kadri Simson.

Cel de-al unsprezecelea Consiliu Energetic Uniunea Europeană (UE) – Statele Unite (SUA) s-a reunit pe 15 martie la Washington, fiind prezidat de secretarul de stat adjunct al SUA Kurt Campbell, secretarul adjunct al energiei al SUA David M. Turk, comisarul european pentru energie Kadri Simson și secretarul general adjunct interimar al SEAE, Bélen Martinez Carbonell. Şeful adjunct al misiunii Regatului Belgiei în Statele Unite ale Americii, Sophie Karlshausen, a reprezentat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Consiliul Energetic UE-SUA servește drept forum transatlantic principal pentru coordonarea problemelor energetice strategice la nivel politic și tehnic. Cooperarea transatlantică în domeniul energiei este vitală pentru promovarea sistemelor energetice diverse și reziliente, pentru consolidarea securității energetice, promovarea stabilității și transparenței pe piețele energetice globale și pentru accelerarea tranzițiilor energetice juste, în concordanță cu angajamentul  reciproc de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivel național și la nivel global până în 2050.

Cu această ocazie, Consiliul a recunoscut activitatea importantă a Grupului operativ UE-SUA pentru securitatea energetică, care a contribuit la asigurarea securității energetice a UE, la atingerea unui nivel de stocare a gazelor naturale în UE de 99% înainte de iarna 2023-2024 şi  care să nu depindă de combustibilii fosili ruși.

Uniunea Europeană și Statele Unite vor continua să lucreze împreună  pentru a asigura securitatea energetică în Europa și nu numai și pentru a contribui la decarbonizarea la nivel global.

Consiliul a salutat rezultatul primului bilanț global referitor la Acordul de la Paris, inclusiv apelul către toate părțile participante la Acordul de la Paris să prezinte în Contribuția Națională Determinată la nivel de țară obiective ambițioase de reducere a emisiilor la nivel de economie, care să acopere toate gazele cu efect de seră, sectoarele și categoriile, aliniate cu limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

Consiliul a subliniat, de asemenea, necesitatea ca lumea să treacă de la combustibilii fosili în sistemele energetice într-un mod just, ordonat și echitabil, accelerând acțiunile în acest deceniu critic, astfel încât să ajungă la zero net emisii până în 2050.

În acest context, Consiliul a reiterat urgența renunțării treptate a cărbunelui din sectorul energetic la nivel global, în special punând capăt investițiilor continue în noi centrale electrice pe cărbune. Consiliul și-a subliniat angajamentul de a avansa în atingerea obiectivelor COP28 de triplare a capacității de energie regenerabilă și de dublare a ratei medii anuale globale de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030, inclusiv prin acțiuni la nivel național, regional și local. Sistemele energetice cu lanțuri de aprovizionare diverse și rezistente, care nu se bazează în mod excesiv pe un singur furnizor pentru combustibili, materii prime și minerale critice sau alte inputuri sunt esențiale pentru reducerea dependențelor și contracararea încercărilor de a folosi energia ca armă.

• Consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și eliminarea amenințării Rusiei care foloseşte energia ca armă

Consiliul și-a reafirmat angajamentul de durată față de Ucraina și poporul acesteia.

Consiliul condamnă ferm războiul de agresiune ilegal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv atacurile asupra infrastructurii energetice și civile a națiunii. Acesta a subliniat necesitatea de a continua sprijinul militar, în special apărarea aeriană, pentru a proteja o astfel de infrastructură și ne sporim eforturile de a oferi ajutor umanitar și asistență critică în sectorul energetic.

Consiliul susţine: “Reiterăm cererea noastră ca Rusia să își retragă imediat și necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”. Consiliul subliniază importanța securității și stabilității în Marea Neagră.

Consiliul a recunoscut contribuțiile importante ale Statelor Unite, ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre, inclusiv prin intermediul grupului de coordonare G7+, de a oferi Ucrainei asistență materială, tehnică și financiară esențială pentru repararea, restaurarea și apărarea rapidă a sistemelor sale energetice și de a sprijini eforturile Ucrainei de a construi un sistem energetic mai rezistent, durabil și descentralizat, care să fie mai integrat cu Europa.

Consiliul a evidențiat voința grupului G7+ de a colabora cu Ucraina la Planul său național integrat pentru energie și climă și de a pune în aplicare Parteneriatul pentru energie curată, inclusiv alte reforme necesare, care sunt esențiale pentru a atrage investiții din sectorul privat pentru redresarea și reconstrucția ecologică a Ucrainei.

Consiliul a salutat aderarea oficială a Ucrainei la Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) și finalizarea acțiunilor necesare pentru a permite sincronizarea permanentă a acesteia cu sistemele energetice ale Europei continentale. Această etapă îmbunătățește securitatea energetică regională și ajută Ucraina și Europa să accelereze tranziția energetică mai largă.

Uniunea Europeană și Statele Unite au reamintit, de asemenea, numărul tot mai mare de amenințări cibernetice și fizice la adresa infrastructurii energetice și intenționează să continue cooperarea aferentă pentru a consolida sistemele energetice, inclusiv în contextul sincronizării continue a rețelelor de electricitate ale țărilor baltice cu Rețeaua europeană continentală.

Consiliul a condamnat din nou ferm controlului continuu al Rusiei, precum și a acțiunile iresponsabile și periculoase la și în jurul centralei nucleare Zaporizhzhia (ZNPP) din Ucraina, care pun nenumărați oameni în pericol. Consiliul a reafirmat sprijinul pentru cele cinci principii concrete prezentate de directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) Consiliului de Securitate al ONU și pentru activitatea agenției de a aplica garanții și de a ajuta Ucraina în gestionarea siguranței și securității instalațiilor sale nucleare.

Consiliul a salutat aderarea Ucrainei la Consiliul guvernatorilor AIEA. Uniunea Europeană și Statele Unite solicită cu fermitate Rusiei să țină seama de rezoluțiile Consiliului guvernatorilor AIEA și ale Conferinței generale, să își retragă necondiționat personalul și echipamentul militar din ZNPP, pentru a oferi acces deplin și nestingherit experților AIEA în toate sectoarele ZNPP și să redea controlul deplin proprietarului său de drept, Ucraina.

De asemenea, Consiliul a reiterat angajamentul cel mai ferm de a face față, cu măsuri adecvate, eforturilor Rusiei de a destabiliza piețele globale de energie și de a eluda sancțiunile. În acest context, Consiliul intenționează să continue să intensifice cooperarea în ceea ce privește aplicarea plafonului prețului petrolului, să coordoneze răspunsurile bilaterale și multilaterale pentru a atenua volatilitatea excesivă a pieței, să sprijine tranziția energetică necesară pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și să continue măsurile de cooperare privind eficiența energetică, electrificarea și alte inițiative pentru a reduce dependența de combustibilii fosili în general și de combustibilii fosili ruși, în special, pentru a limita capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Consiliul susţine: “Am reafirmat hotărârea de a continua să luăm măsuri pentru a limita viitoarele venituri din energie ale Rusiei, care sprijină în mod direct războiul brutal împotriva Ucrainei. Pentru a promova diversificarea energetică, securitatea, reziliența și sustenabilitatea, Consiliul a reamintit importanța strategică a relațiilor energetice cu țările partenere din regiuni precum Marea Caspică, Marea Neagră, Estul Mediteranei și Africa de Nord. Rolul esențial al partenerilor energetici de încredere în aceste regiuni necesită o cooperare reciproc avantajoasă în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie, precum și o cooperare consolidată privind infrastructura critică”.

Securitate energetică, tranziție și reforme în Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest

Consiliul a reafirmat că viitorul Ucrainei, Republicii Moldova, Balcanilor de Vest, precum și al Georgiei și al cetățenilor acestora este în UE și va continua să sprijine integrarea acestora în Uniunea Europeană, inclusiv prin procesul de extindere ca o  chestiune prioritară pentru anii următori.

Consiliul a salutat decizia Consiliului European din 14 decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova și a reafirmat sprijinul continuu pentru cetățenii acestora. Consiliul intenționează să continue să sprijine tranziția economică și energetică pe termen lung a țărilor către neutralitatea climatică și integrarea în sistemul energetic al UE, inclusiv prin accelerarea dezvoltării infrastructurii energetice și a interconexiunilor.

Consiliul a salutat eforturile de reformă ale Ucrainei și Republicii Moldova în vederea îndeplinirii obiectivelor care stau la baza candidaturii lor la aderarea la UE și a încurajat țările să continue să facă progrese în aceste reforme.

Consiliul a reafirmat că ambele părți intenționează să aprofundeze cooperarea pentru a sprijini integrarea regională și investițiile în sectorul energetic pentru a atinge neutralitatea climatică în Balcanii de Vest, inclusiv prin sprijinirea eforturilor de decarbonizare și prin eliminarea treptată a dependenței lor de importurile de cărbune și gaz natural și petrol din Rusia cât mai curând posibil.

Uniunea Europeană și Statele Unite continuă să promoveze piețe de energie transparente, integrate și competitive în Balcanii de Vest, în conformitate cu politica de extindere a UE, precum și cu obiectivele și obligațiile privind clima și energia din Tratatul privind Comunitatea Energiei.

Politică energetică, tehnologie și inovare

Uniunea Europeană și Statele Unite s-au angajat să continue să coopereze strâns, la nivel multilateral și bilateral, pentru a încuraja investițiile și politicile, standardele și reglementările complementare în tranziția către neutralitatea climatică. Inclusiv prin Dialogul privind stimulentele pentru energie curată, intenționăm să lucrăm într-o manieră transparentă și de consolidare reciprocă, pentru a evita concurența cu sumă zero și distorsiunile în comerțul transatlantic și fluxurile de investiții care ar putea apărea din politicile și stimulentele noastre respective, potrivit oficialilor occidentali.

Consiliul a salutat anunțul din 2023 privind un grup de lucru internațional pentru a stabili o abordare aliniată la nivel internațional, care se bazează pe cadrele existente pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor din lanțul de aprovizionare cu gaze cu efect de seră (MMRV) pentru a furniza informații transparente, comparabile și de încredere participanților pe piața gazelor naturale.

Consiliul intenționează să continue să avanseze implementarea Angajamentului global privind metanul, inclusiv prin promovarea unor scheme globale eficiente de limitare a scurgerilor, ventilației și arderii în sectorul gazelor naturale, petrolului și cărbunelui, acordând o atenție deosebită reducerii emisiilor de metan provenite din comerțul internațional cu  combustibili fosili.

Consiliul a recunoscut Observatorul internațional al emisiilor de metan al UNEP ca un colector și verificator independent de date privind emisiile de metan și intenționează să continue să susțină inițiativele sale, inclusiv Parteneriatul pentru petrol și gaz metan 2.0 și Sistemul de alertă și răspuns la metan, cu un angajament puternic al industriei.

În plus, Consiliul a remarcat rolul pe care energia nucleară îl poate juca în decarbonizarea sistemelor energetice în țările care au decis sau vor decide să se bazeze pe energia nucleară.

Uniunea Europeană și Statele Unite intenționează să intensifice cooperarea pentru a reduce dependența de Rusia pentru materialele nucleare și serviciile ciclului combustibilului și să sprijine eforturile continue ale statelor membre ale UE afectate de a diversifica aprovizionarea nucleară, după caz. Consiliul și-a exprimat sprijinul pentru eforturile multilaterale de identificare a furnizorilor alternativi de energie nucleară de-a lungul lanțului global de aprovizionare nucleară pentru țările relevante.

Consiliul a remarcat interesul pentru consolidarea cooperării pentru a promova dezvoltarea unor piețe globale de hidrogen transparente și bazate pe reguli, pe standarde internaționale de încredere și scheme de certificare, în primul rând prin platforme internaționale convenite de comun acord.

Consiliul a remarcat importanța vitală a diversificării și securizării lanțurilor de aprovizionare pentru minerale și materii prime critice, precum și stocarea voluntară necesară pentru tranziția energetică către neutralitatea climatică și a consolidat valoarea colaborării UE-SUA în foruri precum Parteneriatul pentru securitatea mineralelor ( MSP) și Forumul MSP recent înființat, Conferința privind materialele și mineralele critice și Grupul de lucru privind mineralele critice ale Agenției Internaționale pentru Energie, precum și Parteneriatul pentru infrastructură și investiții globale.

Consiliul a salutat un document de discuție elaborat în comun privind aprovizionarea cu litiu pentru tranziția energetică și a semnalat sprijinul pentru un set de mese rotunde axate pe relaţiile UE-SUA  în cursul anului viitor și un document de recomandări însoțitor pentru a mapa căile de promovare a aprovizionării.

Având în continuare aprobarea Consiliului de anul trecut de a se baza pe dialogurile și cadrele existente, Consiliul a remarcat progresele cooperării în cercetare și inovare în domeniile i) cercetării, dezvoltării și comercializării în materie de fuziune, în special pe baza noului acord model de proiect și prin proiectul ITER. și ii) capabilități reciproce de modelare pentru căile de tranziție către neutralitatea climatică. În special, Consiliul a salutat munca comună privind dezvoltarea de scenarii a căilor de tranziție cu aplicații ale învățării automate.

Pe măsură ce Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii extind politicile și tehnologiile care intenționează să stimuleze decarbonizarea, în special în sectoarele greu de atenuat, captarea și stocarea carbonului a apărut ca un domeniu de cooperare comună. În urma unor serii de schimburi de politici, Consiliul a identificat două domenii de colaborare în materie de tehnologie și inovare: transportul CO2 și demonstrații de captare a carbonului pentru aplicații emergente.

Consiliul a luat act de atelierul organizat în comun UE-SUA în 2023 privind tranziția echitabilă, sărăcia energetică și asistența pentru dezvoltarea economică și a forței de muncă pentru comunitățile în tranziție, comunitățile dezavantajate și comunitățile care se confruntă cu expunerea la pericolele de mediu. În plus, Consiliul a susținut intenția de a organiza un al doilea atelier, axat pe guvernanța pe mai multe niveluri în politicile privind sărăcia energetică, care să aibă loc în 2024, urmat de publicarea unui document de sinteză comun.

Consolidarea cooperării pentru a promova tranziția energetică globală

Privind în perspectivă și pornind de la activitățile comune menționate mai sus, Uniunea Europeană și Statele Unite intenționează să continue să își consolideze în mod ambițios și hotărât relația strategică pentru a asigura securitatea energetică, a alinia politicile și a aprofunda cooperarea în materie de tehnologii și inovare, toate cu scopul de a accelera tranziția globală către neutralitatea climatică. Uniunea Europeană și Statele Unite intenționează, de asemenea, să continue să colaboreze îndeaproape în acest scop în forurile internaționale.