Karina Ţurcan, moldoveanca arestată pentru spionaj în energie, a fost condamnată la 15 ani de închisoare în Rusia

• Procurorul a cerut 18 ani de pușcărie, apărarea a insistat ca aceasta să fie recunoscută nevinovată, dar instanța a dat o a treia decizie.

Judecătoria orașului Moscova a condamnat-o marţi pe Karina Ţurcan – fostă membră în consiliul de administraţie al companiei energetice Inter Rao EES din Rusia – la 15 ani de închisoare pentru spionaj, într-un proces cu uşile închise, transmite Reuters, care citează informaţii transmise de agenţia de presă RIA.

“Instanța a decis să o recunoască pe Țurcan vinovată de săvârșirea infracțiunii incriminată de Articolul 276 al Codului Penal al Federației Ruse și să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de lipsire de libertate pe un termen de 15 ani, într-o colonie cu regim general”, au stabilit judecătorii în decizi lor, potrivit Sputnik.

Procurorii au cerut o pedeapsă mai aspră: 18 ani de pușcărie, pe când avocații apărării au cerut achitarea clientei lor. Dosarul a fost examinat de un colegiu format din trei judecători, cu ușile închise, materialele fiind clasificate „secret”.

Țurcan a fost plasată în arest în iunie 2018, după o altă prelungire a perioadei de arest, Curtea de Apel a modificat pe 16 ianuarie 2020 măsura restrictivă, interzicându-i doar comunicarea cu martorii din dosar. Cu toate acestea, ea nu a rămas liberă mult timp: la propunerea parchetului, instanța a trimis-o înapoi la centrul de detenție preventivă, pe 7 februarie, în același timp reîntorcând cazul în Instanța de apel, care a lăsat-o apoi în izolator.

Karina Ţurcan a fost acuzată de transmiterea către Serviciul de Informaţii şi de Securitate al Republicii Moldova (SIS) a conţinutului unor scrisori clasificate ale Ministerului Energiei rus.

Ţurcan, care şi-a susţinut nevinovăţia, a fost arestată în iunie 2018.

La începutul acestui an, Ţurcan s-a adresat preşedintelui rus Vladimir Putin cu rugămintea efectuării unei anchete independente în cazul său, atrăgându-i atenţia că întregul ei dosar se bazează pe date fabricate. Ea afirma atunci că acuzarea se baza pe câteva documente. Primul reprezenta o copie xerox a unei investigaţii efectuate de un agent al SIS, care conţinea date personale ce se potriveau cu datele lui Ţurcan. ‘Este o copie greu lizibilă, din care parţial lipsesc pagini: sunt datele mele de bază, care pot fi colectate despre oricare dintre noi: adresă, educaţie’, susţinea ea, indicând că era vorba de un formular care putea fi descărcat şi de pe internet.

Un al doilea document era compus din presupuse interceptări ale serviciilor secrete ruse ale unor informaţii care ar fi fost transmise de SIS la biroul NATO, declara Ţurcan cu acel prilej, explicând că din nou era vorba despre nişte copii xerox greu lizibile în limba engleză, care ar fi reprezentat – conform acuzării – traducerea exactă a unor scrisori confidenţiale ale ministrului energiei rus, Aleksandr Novak, şi adjunctului său, Anatoli Ianovski, potrivit Agerpres.

În apelul său către preşedintele Putin, Ţurcan a insistat că ea nu a avut acces la acele scrisori pentru că în genere nu avea acces la informaţii considerate secret de stat, adăugând că respectivele texte se refereau la livrări de gaze ruseşti în Republica Moldova, furnizările de gaze ruseşti în Crimeea şi chestiuni legate de livrări de resurse energetice pe teritoriul Federaţiei Ruse.