Kovesi: Apărarea statului de drept este esenţială pentru menţinerea legitimităţii Uniunii Europene

Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, prin urmare apărarea sa şi tragerea la răspunde a celor care comit abuz de încredere sunt esenţiale în menţinerea legitimităţii UE, în special într-un moment de criză de încredere, atrage atenţia procurorul-şef european, Laura Codruţa Kovesi, într-un articol din raportul anual al GRECO, organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), publicat miercuri, informează Agerpres.

“Crearea Biroului Procurorului Public European (EPPO – n.r.), care sperăm să devină operaţional la sfârşitul lui 2020, este un pas important în această direcţie, având potenţialul de a schimba complet paradigma în domeniul justiţiei penale”, scrie Kovesi.

Ea îşi exprimă dorinţa ca EPPO să fie o instituţie “flexibilă şi orientată spre rezultate”, cu proceduri eficiente însoţite de o respectare strictă a “garanţiilor fundamentale ale persoanelor care sunt investigate”.

“Pentru a-şi îndeplini pe deplin misiunea, EPPO va trebui să fie total independent, să acţioneze doar în interesele UE, fără a primi comenzi de la autorităţile europene sau naţionale”, adaugă procurorul-şef european.

Kovesi mai spune că experienţa de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România o face conştientă de provocările cu care se confruntă noul parchet european.

O provocare, potrivit ei, este “navigarea prin particularităţile a 22 de sisteme juridice, care prevăd diferite garanţii pentru suspecţi şi reguli procedurale privind admisibilitatea probelor”.

“Cooperarea între Biroul Procurorului Public European şi statele membre non-participante, precum şi ţările terţe, va reprezenta o altă provocare”, completează Kovesi.

“O altă provocare semnificativă, mai urgentă, va fi garantarea că EPPO are suficiente resurse pentru a-şi îndeplini rolul. Dacă vrem ca Biroul Procurorului Public European să poată investiga cu succes infracţiunile tot mai sofisticate şi să aducă valoare adăugată la cadrul de lucru existent, trebuie să aibă suficienţi procurori delegaţi, analişti, anchetatori financiari şi angajaţi auxiliari europeni pentru a procesa şi analiza toate informaţiile care vor veni, pentru a investiga fluxurile de bani complexe şi volumele uriaşe de date şi pentru a folosi tehnici investigative sub acoperire”, mai precizează ea.

Dacă nu se vor găsi soluţii corespunzătoare la aceste provocări, atrage atenţia Kovesi, atunci există riscul ca EPPO “să devină o instituţie în mare parte formală, ceea ce ar reprezenta o dezamăgire gravă a aşteptărilor care au dus la crearea sa”.

Ea se declară totuşi optimistă, pentru că discuţiile avute cu Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul European, precum şi cu reprezentanţii statelor membre participante dau speranţe că “vom găsi suficient sprijin pentru a crea acel EPPO care să schimbe radical lupta împotriva fraudelor”.