Kremlinul a reacţionat cu răceala la ultimatumul lui Trump, dar unii oficiali ruşi au fost mai direcţi

Kremlinul a reacţionat marţi cu răceală la avertismentele lansate în ajun de Donald Trump la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina, afirmând că recente decizii ale preşedintelui SUA şi ale NATO vor fi interpretate de către Kiev ca un semnal pentru continuarea războiului, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

Trump – stând alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Biroul Oval – a anunţat luni noi livrări de arme pentru Ucraina şi a ameninţat că va impune tarife secundare “usturătoare” de 100% beneficiarilor de exporturi ruseşti, cu excepţia cazului în care se va ajunge la un acord de pace în termen de 50 de zile.

“Declaraţiile preşedintelui SUA sunt foarte serioase. Unele dintre ele sunt adresate personal preşedintelui Putin”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. “Desigur, avem nevoie de timp pentru a analiza ceea ce s-a spus la Washington”, a spus el, adăugând că “dacă preşedintele Putin va considera necesar, el va comenta”.

“Se pare că această decizie luată la Washington, în ţările NATO şi direct la Bruxelles va fi percepută de Kiev nu ca un semnal în favoarea păcii, ci ca un semnal de continuare a războiului”, a criticat Peskov în timpul briefingului său zilnic, potrivit AFP.

Rusia, a declarat Dmitri Peskov, aşteaptă “propuneri din partea ucraineană” pentru o a treia rundă de discuţii, după două sesiuni fără prea multe rezultate la Istanbul. “Rămânem pregătiţi”, a spus el. Data pentru cea de-a treia rundă de negocieri între Ucraina şi Rusia nu a fost pentru moment stabilită, remarcă AFP.

Putin, care a vorbit cu Trump la telefon de cel puţin şase ori în acest an, nu a comentat încă public remarcile lui Trump.

Dar alţi doi înalţi responsabili ruşi au fost însă mult mai direcţi. Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, actual vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscovei nu-i pasă de “ultimatumul teatral” al lui Trump, în timp ce un diplomat rus de rang înalt, Serghei Riabkov, a sugerat că a da ultimatumuri Moscovei este inacceptabil şi inutil, conform Reuters.

Trump, care spune că vrea să fie considerat drept un “pacificator”, a afirmat că doreşte să pună capăt războiului, pentru care spune că SUA au cheltuit deja 350 de miliarde de dolari, însă s-a declarat “dezamăgit” de Putin.

Donald Trump şi-a exprimat în special frustrarea din cauza faptului că “discuţiile” cu Putin despre pace au fost adeseori urmate de atacuri ale Rusiei asupra marilor oraşe ucrainene şi a indicat că Washingtonul doreşte să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului prin trimiterea de mai multe arme Ucrainei.

“Nu vreau să spun că e un asasin, dar e un tip dur”, a spus Trump despre Putin, referindu-se la fostul preşedinte american Joe Biden, care l-a numit pe liderul rus “ucigaş” într-un interviu din 2021.

Potrivit Financial Times, Trump ar fi încurajat în mod privat Ucraina să-şi intensifice loviturile în profunzimea teritoriului rus, mergând până într-acolo încât l-a întrebat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski dacă ar putea lovi Moscova dacă SUA i-ar furniza arme cu rază lungă de acţiune.

Trump a declarat pentru BBC că “nu a terminat” cu Putin şi că este de părere că un acord de pace în Ucraina este posibil.

Putin a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul ţării între separatiştii susţinuţi de Moscova şi forţele ucrainene. Statele Unite afirmă că 1,2 milioane de oameni au fost răniţi sau ucişi în război.

La Moscova, televiziunea de stat şi-a deschis marţi buletinele informative cu subiectul înaintării trupelor ruse în Ucraina, unde controlează puţin sub o cincime din teritoriu, şi cu un atac al unei drone ucrainene asupra Rusiei, soldat cu 18 răniţi.

Kommersant, unul dintre cele mai respectate ziare din Rusia, l-a evocat pe “Iulius Cezar” al lui William Shakespeare în titlul de pe prima pagină pentru a sugera o trădare: “Şi tu, Trump – principalul pacificator în conflictul ucrainean – te-ai alăturat partidului războiului?!”.

Putin a declarat în repetate rânduri că este gata să facă pace – dar în condiţiile sale – şi că nu are rost să se discute despre o încetare a focului până când nu sunt stabilite detaliile despre cum ar arăta eventuala pace. Kremlinul respinge orice fel de încetare a focului prelungită, întrucât consideră că aceasta ar permite forţelor ucrainene să se înarmeze.

La Washington, un oficial de la Casa Albă a declarat că intenţia lui Trump este de a impune “tarife de 100% Rusiei” şi sancţiuni secundare altor ţări care cumpără petrol din Rusia dacă nu se ajunge la un acord de pace în 50 de zile.

“Putem aplica sancţiuni secundare”, a spus Trump. “Vorbim probabil despre 100% sau ceva de genul acesta. Am putea aplica tarife secundare fără Senat, fără Cameră, dar ceea ce lucrează acestea ar putea fi, de asemenea, foarte bun”, a spus preşedintele american.

Optzeci şi cinci din cei 100 de senatori americani au cosemnat un proiect de lege care i-ar da lui Trump puterea de a impune tarife vamale de 500% oricărei ţări care ajută Rusia.

China, India şi Turcia sunt principalii cumpărători de ţiţei rusesc, iar Rusia este al doilea mare exportator de petrol din lume.

Beijingul, care a declarat marţi că China şi Rusia trebuie “să-şi consolideze sprijinul reciproc”, a criticat o “coerciţie care nu duce nicăieri” venită din partea Washingtonului.

Donald Trump a anunţat luni că echipamente militare “în valoare de mai multe miliarde de dolari”, în special sisteme de apărare antiaeriană Patriot, vor fi livrate Ucrainei.

Aceste echipamente vor fi achiziţionate de membrii europeni ai NATO. Rutte a precizat că Germania, Regatul Unit, Finlanda, Canada, Norvegia, Suedia şi Danemarca se vor număra printre ţările care le vor cumpăra. Danemarca şi Ţările de Jos au declarat marţi la Bruxelles că sunt pregătite să participe la planul lui Donald Trump. Dar rămâne de văzut cât timp le va lua ţărilor europene să expedieze aceste arme Ucrainei, vizată zilnic de atacuri ruseşti, notează Reuters.