Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzSursa foto: en.kremlin.ru
“În urma convorbirii, cei doi lideri au descris schimbul de opinii ca fiind pozitiv şi destul de productiv şi şi-au confirmat dorinţa de a rămâne în contact permanent”, a declarat presei Iuri Uşakov, consilierul diplomatic al preşedintelui Putin.
Cu toate acestea, după convorbire, Trump a scris pe reţeaua Truth Social că nu vede nicio şansă pentru o rezolvare imediată a războiului din Ucraina.
Conform Kremlinului, preşedintele american Donald Trump a declarat în timpul convorbirii cu Vladimir Putin că nu era la curent cu planurile Ucrainei de a ataca duminică bazele aviaţiei strategice ruse.
“A fost discutată şi problema atacurilor asupra unor aerodromuri militare. Donald Trump a subliniat că partea americană nu a fost informată în prealabil despre acest lucru”, a precizat Iuri Uşakov în timpul unei conferinţe de presă telefonice, transmite EFE.
Uşakov a recunoscut că, în timpul celei de-a patra conversaţii pe care au avut-o din ianuarie, cei doi lideri au discutat această problemă, dar nu a confirmat, aşa cum a susţinut Trump, că Putin l-a avertizat că va răspunde atacurilor ucrainene după distrugerea a aproximativ o duzină de avioane, inclusiv bombardiere, potrivit estimărilor Kievului şi NATO.
“A fost o conversaţie bună, dar nu una care va duce la o pace imediată. Preşedintele Putin a declarat, foarte ferm, că va trebui să răspundă la recentul atac asupra aerodromurilor”, a explicat Trump într-un mesaj pe platforma Truth Social.
Potrivit lui Uşakov, preşedintele rus “a prezentat în detaliu rezultatele” celei de-a doua runde de negocieri ruso-ucrainene de luni, de la Istanbul, pe care le-a calificat drept “utile”.
“Ucraina a încercat să saboteze aceste negocieri, comiţând, la ordinul direct al regimului de la Kiev, atacuri îndreptate împotriva obiectivelor civile, împotriva populaţiei civile”, a declarat el, referindu-se la deraierea a două trenuri la sfârşitul săptămânii trecute în regiunile de frontieră Briansk şi Kursk, care a ucis şapte persoane şi a rănit mai mult de o sută, şi la atacul asupra podului din Crimeea.
În ciuda faptului că acţiunile ucrainene sunt calificate drept “terorism” în conformitate cu dreptul internaţional, a adăugat el, “partea rusă nu a căzut în capcana provocării şi a doua rundă de negocieri, după cum bine se ştie, a avut loc la Istanbul”.
La reuniunea de luni mediată de Turcia, delegaţia rusă le-a transmis ucrainenilor o listă cu cerinţe maximaliste din partea Moscovei, conţinând în special retragerea forţelor ucrainene din regiunile Ucrainei anexate în septembrie 2022 de Rusia (Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie), care nici până astăzi nu sunt controlate în totalitate de Moscova, renunţarea Kievului la aspiraţia de a adera la NATO sau limitarea dimensiunii armatei sale, conform AFP.
Canada ”are intenţia” să recunoască Palestina ca stat la Adunarea Generală a ONU, în septembrie,…
Kamala Harris, candidata democrată înfrântă în alegerile prezidenţiale americane de la sfârşitul lui 2024, nu…
Guvernul va aproba în şedinţa de joi un proiect de hotărâre pentru stabilirea mecanismului naţional…
Ucraina va "corecta" o lege care revocă independenţa organismelor anticorupţie, lege care a stârnit un…
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…
Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…
This website uses cookies.
Read More