Kremlinul, reacție după declarațiile lui Macron: Trimiterea în Ucraina a unor militari NATO va declanşa un conflict între Rusia şi alianţă; Germania exclude posibilitatea ca ţările membre în UE sau în NATO să trimită trupe în Ucraina

Trimiterea în Ucraina a unor militari din state membre ale NATO ar însemna un conflict între Rusia şi alianţă, a avertizat marţi Kremlinul, conform agenţiei Reuters.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit luni despre posibilitatea ca militari din Europa să ajungă în Ucraina. El a precizat însă că deocamdată nu există un consens pentru astfel de misiuni; aliaţii au fost în schimb de acord să facă eforturi mai mari pentru a trimite muniţie Ucrainei.

Solicitat să comenteze declaraţiile liderului de la Paris, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că, dacă s-ar ajunge ca soldaţi ai ţărilor din NATO să lupte în Ucraina, ar trebui să se discute despre caracterul inevitabil al unui conflict direct al alianţei nord-atlantice cu Rusia.

AFP consemnează şi aprecierea lui Peskov că trimiterea de trupe în Ucraina “nu ar fi în interesul” Occidentului şi că simpla menţionare a acestei posibilităţi este “un element nou foarte important” în război.

Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat de Reuters, şi-a exprimat însă într-un comentariu scris părerea că declaraţia lui Macron “arată în primul rând conştientizarea riscului pentru Europa din partea unei Rusii agresive, militariste”.

• Cancelarul german Scholz exclude posibilitatea ca ţările membre în UE sau în NATO să trimită trupe în Ucraina

Niciun soldat al ţărilor membre ale UE sau ale NATO nu va fi trimis în Ucraina, a dat asigurări cancelarul german Olaf Scholz marţi, la o zi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus această posibilitate, relatează agenţiile AFP şi EFE.

“Ceea ce s-a decis între noi de la început rămâne valabil şi pentru viitor”, şi anume că “nu vor fi trimise trupe la sol (în Ucraina în războiul cu Rusia n.r.), niciun soldat nu va fi trimis nici de ţările europene, nici de ţările NATO pe teritoriul ucrainean”, a precizat Scholz la o conferinţă de presă.

“Germania este ţara europeană care sprijină cel mai mult Ucraina. Şi aşa va continua. Dar este clar că nu ne vom transforma în parte a conflictului, nici direct, nici indirect”, a mai transmis cancelarul german, într-un mesaj separat postat pe platforma X.

Şi ministrul său al apărării, Boris Pistorius, a exclus ideea că Germania ar putea trimite trupe în Ucraina. “Trupele la sol nu sunt o opţiune pentru Republica Federală Germania”, a clarificat el la conferinţă de presă comună cu omoloaga sa austriacă Klaudia Tanner.

La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei la care au participat luni la Paris circa 20 de şefi de stat şi de guvern, preşedintele Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina. O declaraţie asemănătoare a dat marţi şi premierul francez Gabriel Attal.

Primul care a vorbit despre această posibilitate, dar a dezaprobat-o, a fost premierul slovac Robert Fico. Acesta a declarat, înaintea reuniunii găzduite de Franţa, că potrivit documentului pregătitor al acesteia mai multe state membre ale UE şi ale NATO iau în considerare să trimită soldaţi în Ucraina prin înţelegeri bilaterale.

Între timp, mai multe state, printre care Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, s-au delimitat de declaraţia preşedintelui Macron şi au exclus orice intenţie de a trimite trupe combatante în Ucraina.

Aceasta din urmă a încheiat recent mai multe acorduri bilaterale de securitate, până în prezent cu Regatul Unit, Germania, Franţa, Danemarca, Italia şi Canada. În acordurile de acest fel, care cuprind şi anexe secrete, aliaţii Ucrainei se angajează să-i ofere acesteia ajutor militar şi alte tipuri de asistenţă (susţinerea industriei militare ucrainene, instruirea soldaţilor ucraineni, cooperarea în materie de transfer de informaţii, sprijinirea apărării cibernetice etc.) pentru a face faţă războiului în desfăşurare şi unor eventuale conflicte viitoare cu Rusia.