Banca Mondială estimează că PIB-ul ucrainean s-a redus cu 35% în 2022.
Instituţia a estimat în octombrie că ponderea populației cu veniturile sub pragul național de sărăcie va crește la aproape 60%, la sfârșitul anului trecut.
Într-o declarație de marți, după o vizită la Kiev, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a spus că a văzut „o economie care funcționează, în ciuda provocărilor uriașe”.
O estimare recentă a Școlii de Economie din Kiev a estimat daunele totale aduse infrastructurii ucrainene la 138 de miliarde de dolari, în timp ce președintele Zelensky a estimat că reconstrucția țării ar putea ajunge să coste mai mult de 1 trilion de dolari.
La un an de la invazia Rusiei, economia și infrastructura Ucrainei sunt la pământ, guvernul ucrainean și aliații săi plănuind cel mai mare efort de reconstrucție de la al Doilea Război Mondial, potrivit CNBC.
Banca Mondială estimează că PIB-ul ucrainean s-a redus cu 35% în 2022 și a estimat în octombrie că ponderea populației cu veniturile sub pragul național de sărăcie va crește la aproape 60%, la sfârșitul anului trecut – de la 18% în 2021.
Banca Mondială a mobilizat până acum 13 miliarde de dolari în finanțare de urgență pentru Ucraina de la începutul războiului, inclusiv granturi, garanții și finanțare paralelă din SUA, Regatul Unit, Europa și Japonia.
Fondul Monetar Internațional estimează că economia ucraineană s-a contractat cu 30%, o scădere mai puțin severă decât se prognozase anterior. Inflația a început, de asemenea, să scadă, dar a încheiat 2022 la 26,6%, față de anul precedent, potrivit Băncii Naționale a Ucrainei.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a vizitat Ucraina săptămâna aceasta, întâlnindu-se, printre alții, cu președintele Volodymyr Zelenskyy și guvernatorul BNU Andriy Pyshnyy.
Într-o declarație de marți, Georgieva a spus că vede „o economie care funcționează, în ciuda provocărilor uriașe”, lăudând viziunea guvernului de a trece de la redresare la o „perioadă de transformare a reconstrucției Ucrainei și aderării la UE”.
„Magazinele sunt deschise, serviciile funcţionează și oamenii merg la muncă. Acesta este o dovadă remarcabilă a spiritului poporului ucrainean”, a spus Georgieva, menționând, de asemenea, că agențiile guvernamentale, instituțiile economice și sistemul bancar sunt pe deplin operaționale.
„În pofida atacurilor asupra infrastructurii critice, economia se adaptează și se așteaptă o redresare economică treptată în cursul acestui an”, a adăugat ea.
Georgieva a reiterat angajamentul FMI de a sprijini Ucraina, iar instituția cu sediul la Washington a acordat împrumuturi de urgență de 2,7 miliarde de dolari în ultimul an. Cu toate acestea, colaborează și cu Ucraina în cadrul unui program de monitorizare a politicii economice, un precursor al stabilirii unui program de creditare cu drepturi depline al FMI, deoarece Kievul caută un pachet de sprijin multianual de 15 miliarde de dolari.
„Comunitatea internațională va continua să aibă un rol vital în sprijinirea Ucrainei, inclusiv pentru a ajuta la abordarea nevoilor mari de finanțare în 2023 și ulterior”, a conchis Georgieva.
„Războiul din Ucraina a avut consecințe de amploare pentru economia locală, regională și globală. Numai dacă lucrăm împreună ca o comunitate globală, vom putea construi un viitor mai bun.”
Reconstrucție masivă a infrastructurii
La reuniunea G-20 de joi, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a cerut FMI „să treacă rapid” către programul de împrumut finanțat integral, Washingtonul pregătind asistență economică în valoare de 10 miliarde de dolari în săptămânile următoare.
SUA au oferit Ucrainei un cumul de 76,8 miliarde de dolari în ajutor militar, economic și umanitar bilateral între 24 ianuarie 2022 și 15 ianuarie 2023, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania.
Aceasta include 46,6 miliarde de dolari subvenții și împrumuturi militare, arme și asistență de securitate, depășind cu mult restul lumii. Regatul Unit a fost al doilea cel mai mare contributor militar, cu 5,1 miliarde de dolari, urmat de Uniunea Europeană cu 3,3 miliarde de dolari.
Pe măsură ce conflictul intră în al doilea an și nu dă semne de atenuare, Rusia atacând tot mai mult infrastructura critică și existând deficitul persistent de energie, economia ucraineană este de așteptat să se contracte din nou în acest an, deși la o rată mai scăzută, de o singură cifră.
O estimare recentă a Școlii de Economie din Kiev a estimat daunele totale aduse infrastructurii ucrainene la 138 de miliarde de dolari, în timp ce Zelensky a estimat că reconstrucția țării ar putea ajunge să coste mai mult de 1 trilion de dolari.
„De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cel puțin 64 de întreprinderi mari și mijlocii, 84,3 mii de unități mașini agricole, 44 de centre sociale, aproape 3 mii de magazine, 593 de farmacii, aproape 195 de mii de mașini private, 14,4 mii de maşini de transport public, 330 de spitale, 595 de clădiri administrative ale administrației de stat și locale au fost avariate, distruse sau confiscate”, subliniază raportul KSE.
Între timp, deficitul bugetar al Ucrainei a crescut la un record de 38 de miliarde de dolari și este de așteptat să rămână ridicat, în condiţiile unui sprijin extern puternic din partea guvernelor occidentale și al FMI, potrivit lui Razan Nasser, analist la T. Rowe Price.
„Acest lucru ar trebui să contribuie la eliminarea decalajului de finanțare, care, la rândul său, ar trebui să contribuie la reducerea dependenței de finanțarea monetară în acest an”, a spus Nasser.
În cadrul reuniunii din ianuarie, oficialii BNU au discutat o serie de măsuri menite să evite revenirea la finanțarea monetară a deficitului bugetar.
Creditorii externi au convenit în august să suspende pe doi ani datoria suverană, recunoscând presiunea imensă exercitată de război asupra finanțelor publice ale țării.
„Acesta va fi probabil primul pas al restructurării, cu o reducere profundă a datoriei. Este dificil de prezis dimensiunea acestei reduceri a datoriilor, deoarece depinde de starea economiei ucrainene la momentul acordului de restructurare”, a spus Nasser.
El a adăugat că va fi necesară o „decizie politică” cu privire la cât de mult ar trebui să contribuie creditorii privați la costurile de reconstrucție, în lumina daunelor colosale aduse infrastructurii până acum.
„Când acest război se va sfârși, amploarea efortului de reconstrucție și redresare va eclipsa probabil tot ce a văzut Europa de la al Doilea Război Mondial”, a spus el.
Această idee a fost reluat miercuri de viceprim-ministrul Iulia Svyrydenko, care a declarat pentru Politico în timpul unui interviu la Bruxelles că reconstrucția ar trebui să înceapă anul acesta, în ciuda faptului că nu se întrevede un sfârșit imediat al conflictului.
„Va fi cea mai mare reconstrucție [de la al Doilea Război Mondial”, a spus ea. „Trebuie să începem acum.”
Începerea reconstrucției în timp ce războiul este încă în desfășurare și Rusia continuă să țintească infrastructura civilă ar putea părea contraintuitiv, a declarat Daniela Schwarzer, director executiv al Societății Deschise, joi pentru CNBC.
„Ucrainenii susțin foarte clar că, de fapt, reconstrucția trebuie să înceapă în unele părți ale țării, în timp ce războiul este încă în desfășurare, pentru că distrugerea infrastructurii – care are loc în fiecare zi – trebuie gestionată într-un fel, altfel oamenii nu pot trăi, iar economia nu îşi poate reveni”, a spus ea.
„Vom vedea în următoarele câteva luni cum vor acţiona instituțiile financiare internaționale, inclusiv cele europene, precum Banca Internațională de Reconstrucție și Banca Europeană de Investiții, împreună cu guvernele și UE, plus Statele Unite, dar următoarea întrebare importantă este cum vor reveni investițiile private în Ucraina, deoarece guvernele singure nu pot reconstrui țara.”
| Știri BVB