Fără categorie

Leul, din ce în ce mai slab în raport cu euro – curs de 4,7635 de lei pentru un euro

Leul a continuat, astăzi, să se deprecieze în raport cu moneda euro, ajungând la un curs de 4,7635 de lei pentru un euro, în creştere cu 0,16 bani (+0,03%) faţă de cotaţia anterioară, de 4,7619 lei/euro, la mică distanță de cel mai ridicat nivel atins în luna ianuarie a acestui an, potrivit cursului afișat de Banca Națională a României (BNR).

Cursul de 4,7635 de lei pentru un euro este cel mai ridicat nivel din ultimele 8 luni, respectiv din 14 martie, când un euro a fost cotat la 4,7640 lei. Maximul istoric de 4,7648 lei pentru un euro a fost atins pe 25 ianuarie 2019, la câteva săptămâni după adoptarea OUG 114/2018.
 
Luni, BNR a atras de pe piaţă 4,8 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,5%.
 
Unii analişti susţin: “Ministerul de Finanţe trebuie să împrumute bani pentru finanţarea deficitului care va fi mai mare de 3% la finalul acestui an. Ministrul Finanţelor Florin Cîţu vorbea recent de o gaură la buget de 21 miliarde de lei, prin urmare ar trebui să împrumute din piaţă, de oriunde, cel puţin 21 miliarde de lei. 
Dar acum BNR scoate, prin sterilizare,  excesul de lichiditate din piaţă, la o dobândă de 2,5%, împingând atât dobânzile cât şi cursul leului în sus. E clar că Ministerul Finanţelor se va împrumuta mai scump”.   

 

Analiștii de la BT Capital Partners notează într-un raport adresat investitorilor datat 29 octombrie că dacă presiunea asupra leului se menține, cu un curs situate peste 4,735, și se ajunge ulterior la pragul de 4,77, am putea asista la continuarea deprecierii monedei naționale până la 4,8 lei pentru un euro pe termen scurt/mediu.

Evaluând caracterul condițiilor monetare, membrii Consiliului BNR au arătat că în luna octombrie principalele cotații ROBOR au continuat să se reducă ușor, menținându-se totuși semnificativ deasupra ratei dobânzii de politică monetară: 

“Totodată, în contextul absorbirii de către BNR a excedentului de lichiditate de pe piața monetară prin atragerea de depozite la termen, media ratei dobânzii la tranzacțiile interbancare a cunoscut doar o foarte modestă scădere în raport cu trimestrul III, accentuându-și însă ecartul negativ față de rata dobânzii-cheie, dar mai ales față de nivelul IRCC, care s-a mărit marginal în trimestrul IV, la 2,66 la sută. De asemenea, rata medie a dobânzii la creditele noi și-a corectat în septembrie doar în mică măsură scăderile ample din lunile anterioare – atribuibile consistent majorării volumului de credite garantate acordate sectorului agricol -, astfel încât media ei trimestrială s-a redus substanțial față de primele două trimestre din an, chiar și în condițiile creșterii sensibile a IRCC, evoluție de natură să sporească incertitudinile generate de acest indice de referință din perspectiva transmisiei și conduitei politicii monetare.

În același timp, s-a observat că evoluția recentă a cursului de schimb leu/euro s-a decorelat întrucâtva de cea a ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune, care, în contextul ameliorării apetitului global pentru risc, dar și al unor influențe interne, au consemnat scăderi notabile în octombrie, recuperând, integral sau în bună parte, creșterile înregistrate în trimestrul III. S-a apreciat că o poziționare mai joasă a raportului leu/euro, potențial antrenată de diferențialul ratei dobânzii – mai ales pe fondul relaxării politicii monetare de către Fed și BCE, precum și al atitudinii băncilor centrale din Europa Centrală și de Est –, ar putea sprijini dezinflația pe termen scurt, dar, în schimb, ar induce riscuri mari la adresa evoluției pe termen mediu a inflației, prin impactul advers exercitat asupra balanței comerciale și a contului curent. Unii membri ai Consiliului au atras însă atenția asupra riscului unei potențiale schimbări bruște a sentimentului pe piața financiară internațională, implicând mișcări ample de capital, care să afecteze serios mediul financiar intern, ceea ce reclamă, mai ales în condițiile deficitelor gemene, vigilență din partea băncii centrale și pregătire pentru o eventuală necesară reacție promptă”.

 

Articole recente

Gaza: Marea Britanie va recunoaşte statul Palestina în septembrie dacă Israelul nu va lua măsuri ‘substanţiale’, declară Starmer

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat marţi că Marea Britanie va recunoaşte statul Palestina în…

4 ore ago

Dacă Rusia nu va înceta în zece zile războiul în Ucraina, vom impune sancţiuni, spune Trump

Preşedintele american Donald Trump a prevenit marţi că ultimatul dat omologului său rus Vladimir Putin…

4 ore ago

Fico: Marea Britanie a plătit activiști pentru a influența alegerile din Slovacia în 2023; vom solicita explicații

Prim-ministrul slovac Robert Fico (Smer-SD) a declarat marți că Ministerul de Externe britanic (Foreign Office)…

5 ore ago

Bujduveanu: Transferul unei parcele din Piața Revoluției la MAI, retras de pe ordinea de zi a CGMB

Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anunțat că retrage proiectul privind transferul unei suprafețe…

6 ore ago

Atac cibernetic declarat împotriva Naval Group: Constructorul de nave de război denunţă o “tentativă de destabilizare”

Constructorul de nave şi submarine francez Naval Group a fost, se pare, vizat de un…

6 ore ago

ANRE declanșează acțiuni de control privind plata compensațiilor către consumatori pentru nerespectarea indicatorilor de performanță

ANRE a dispus inițierea unei acțiuni de control la operatorii de distribuție concesionari, în ceea…

7 ore ago

This website uses cookies.

Read More