Lira turcească a scăzut cu 3% față de dolar, făcând-o moneda cu cea mai slabă evoluție din lume și prelungind astfel criza, după ce Banca Centrală a anunțat că va dubla limita de împrumut a băncilor pentru tranzacţiile overnight pe piaţa interbancară, ceea ce nu a reușit să sporească sentimentul pozitiv al investitorilor, potrivit zerohedge.com.

“Limitele de împrumut ale băncilor pentru tranzacțiile overnight de pe piața monetară interbancară stabilite în cadrul CBRT vor fi de două ori mai mari decât cele aplicabile înainte de 13 august”, a spus Banca Centrală din Turcia.

Cu toate acestea, la fel ca multe dintre măsurile introduse în săptămânile recente pentru a stopa deprecierea lirei, şi această măsură a eşuat, întrucât investitorii nu văd abordarea Băncii Centrale cu privire la presiunea pieței ca o modalitate sustenabilă de abordare a inflației cu două cifre și a deficitului de cont curent în creștere, când, de fapt, banca ar trebui să crească ratele dobânzii şi să facă ţara mai mai atractivă pentru investitorii străini, scrie zerohedge.com.

“Este mai mult fum și oglinzi din partea Băncii Centrale”, a declarat Nigel Rendell, analist la Medley Global Advisors LLC din Londra, adăugând: “Modificarea limitelor de împrumut overnight ale băncilor are ca scop încercarea de a ușura presiunile asupra sistemului bancar, mai degrabă decât să atace problema de bază a Turciei, care rămâne inflația ridicată persistentă“.

Lira a scăzut cu 3%, la 6.4786 lire/dolar. Aceasta împreună cu peso-ul argentinian sunt monedele emergente cu cele mai slabe performanțe din acest an. De asemenea, randamentul obligațiunilor pe 10 ani a crescut cu 19 puncte de bază, până la 21,95%, apropiindu-se rapid de recordul înregistrat la începutul acestei luni.

Totodată, miercuri, încrederea în economia turcă a scăzut la cel mai redus nivel din 2009, în timp ce deficitul comercial al țării a crescut în iulie faţă de luna precedentă.

“Tendința de scădere a monedei va continua până când politica monetară va fi mult mai strictă”, a spus Rendell, explicând: “Dacă banca dorește să oprească scăderea şi priveşte cu seriozitate inflația din ce în ce mai ridicată, trebuie să crească ratele dobânzii cu cel puțin 500 de puncte de bază”.

Tot astăzi, agenţia de evaluare Moody’s Investors Service a retrogradat calificativele pentru 18 bănci şi două societăţi care oferă finanţare pentru companii din Turcia, pe fondul riscului crescut de deteriorare a finanţării, informează un comunicat de presă al Moody’s.

La finalul unei proceduri de evaluare iniţiată în luna iunie, Moody’s a decis să coboare cu o treaptă ratingul BCA (de soliditate financiară) pentru 14 bănci turceşti (Ziraat Bankasi, Turkiye Garanti Bankasi, Akbank, Yapi ve Kredi Bankasi, Turkiye Vakiflar Bankasi, Turkiye Halk Bankasi, Turk Ekonomi Bankasi, Ing Bank As, Sekerbank, Alternatifbank, Export Credit Bank of Turkey, Qnb Finansbank, Hsbc Bank şi Nurol Investment Bank) şi cu două trepte ratingul BCA (de soliditate financiară) pentru alte instituţii de credit (Denizbank, Odea Bank, Turkiye Is Bankasi şi Turkiye Sinai Kalkinma Bankasi). De asemenea, Moody’s a redus, cu o treaptă, ratingul CFR (Corporate Family Rating) pentru două societăţi care oferă finanţare pentru companii, Optima Faktoring e Ekspo Faktoring.

“Retrogradarea reflectă în principal o majorare substanţială a riscului unui scenariu negativ, cu o modificare negativă a sentimentului investitorilor care ar putea duce la o limitare a finanţării”, susţine Moody’s. Agenţia de rating subliniază de asemenea că mediul operaţional din Turcia s-a deteriorat dincolo de estimările sale anterioare.

Retrogradarea calificativelor pentru cele 20 de instituţii financiare din Turcia vine la o săptămână după ce Moody’s a coborât ratingul de ţară al Turciei la “Ba3” de la “Ba2”, şi totodată a modificat perspectiva ratingului la “negativă”, citând slăbirea instituţiilor publice şi reducerea gradului de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor.

Lira turcească a pierdut aproximativ 40% din valoare în raport cu dolarul de la începutul acestui an, pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele influenţei preşedintelui Tayyip Erdogan asupra economiei, a apelurilor sale repetate pentru dobânzi mai mici şi a înrăutăţirii relaţiilor cu SUA.