Listarea Salrom la bursă, posibil în trimestrul I 2025 (surse guvernamentale)

• România trebuie să listeze 3 companii de stat, ca angajament din PNRR; Printre opțiuni – o bancă

Listarea Salrom la bursă ar putea avea loc în primul trimestru din 2025, în condițiile în care statul trebuie să listeze trei companii din portofoliu, ca angajament din PNRR, susțin surse guvernamentale. Acestea spun că între opțiunile pentru selecția celor trei companii ar putea fi luată în considerare și o bancă de stat.

Cea mai avansată listare posibilă ar fi cea de la Salrom (Societatea Națională a Sării), unde Fondul Proprietatea (care deține 49% din acțiuni) dorește să ducă societatea pe bursă. De altfel, în cazul listării Hidroelectrica, jalonul din PNRR a fost îndeplinit ca urmare a faptului că FP și-a vândut pachetul. Nu este clar dacă această “schemă” va fi acceptată din nou de Comisie și în cazul Salrom sau dacă Bruxelles-ul va cere statului să își pună pachete proprii la vânzare.

În 2021, AGA Salrom a aprobat listarea la bursă și a existat un acord care prevedea că  statul, care deţine 51% din acţiunile Salrom nu va vinde din acţiuni, ci doar FP își va vinde pachetul, însă lucrurile au trenat.

Fondul continuă să colaboreze cu acționarul majoritar și cu Salrom în legătură cu pregătirile pentru un potențial IPO, a transmis FP, în august, într-o prezentare pentru investitori.

În data de 5 iulie 2021, AGA a Salrom a aprobat în principiu listarea companiei la BVB printr-o ofertă publică a acțiunilor societății deținute de Fond. În data de 27 iulie 2022 Guvernul a aprobat un Memorandum care susține listarea Salrom printr-o ofertă publică a acțiunilor companiei deținute de Fond, potrivit documentelor FP.

Fondul Proprietatea mai are în plan listarea unor participații minoritare la Aeroporturi București sau Portul Constanța.

În ciuda angajamentelor din PNRR, ministrul Finanțelor Marcel Boloș s-a opus vânzărilor de participații din portofoliul Fondului (unde MFP are o participație de 6,53 %).

La AGA din septembrie a Fondului Proprietatea, acționarii au acordat Franklin Templeton un mandat de administrator pe un an și nu au fost de acord cu propunerea Ministerului Finanțelor, ca mandatul să fie acordat doar în condițiile conservării portofoliului actual al Fondului Proprietatea și interzicerii vânzărilor deținerilor din portofoliul companiei și răscumpărarile de acțiuni.

Reformele și plățile din PNRR sunt întârziate, situație în care nu se află doar România, însă guvernanții susțin că banii nu se vor pierde.

În prezent este în discuție Tranșa 3 din PNRR. Aceasta este de 2,3 miliarde de euro, din care, temporar, se suspendă 1,1 miliarde de euro, iar Guvernul are la dispoziție șase luni să îndeplinească jaloanele restante și să mai recupereze din bani.

Cele trei companii de stat care trebuiau listate sau intrate într-un proces de restructurare, conform cerinţei din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, trebuiau să fi fost deja decise până în septembrie, după cum a declarat, în iunie, secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Ţuţuianu, la Forumul ARIR 2024.

El a admis atunci că există multe discuţii, pe acest subiect: “Unii ar vrea, alţii nu prea ar vrea. Este de înţeles această chestiune pentru că există, dacă vreţi, şi o anumită reticenţă în instituţiile publice de a transpune toate reformele la care ne-am obligat. Şi treaba noastră, a celor care suntem în contact direct cu OCDE, este să convingem că reformele sunt necesare şi trebuie transpuse pentru a ne îndeplini obiectivele pe care le avem. Deci undeva în toamnă vom şti care sunt cele trei şi ştiţi foarte bine că procesul de cotare la cota unei pieţe reglementate necesită undeva până la un an jumătate – doi ani de zile, până faci selecţia, şi aşa mai departe a celor cu care desfăşori această procedură. Termenul stabilit prin PNNR este trimestrul II 2026”.

El a explicat că există un grup de lucru pe această temă, pe care îl conduce şi din care fac parte reprezentanţi din Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei şi Secretariatul General al Guvernului.

Adrian Ţuţuianu consideră că soluţia potrivită constă în listarea companiilor, iar aceasta să se facă nu doar prin vânzarea de acţiuni ci mai degrabă printr-o majorare de capital social.

“Vă dau un exemplu, Metrorex-ul, ca să poată să-şi extindă reţelele are nevoie de bani. Şi atunci mecanismul acesta al majorării de capital social, prin care să aduci investitorii privaţi la o întreprindere publică, îl consider foarte util şi generator de efecte pozitive în economie”, a spus, în iunie, Adrian Ţuţuianu.