Liviu Jicman, directorul Muzeului Național Cotroceni, despre efectele crizei culturale provocate de pandemie: “Se pot răsturna ierarhiile, dar nu valorile”

“Dacă în timpul crizei și, mai ales, la finalul ei, vom ști să venim cu formule inovative, timpul nu va fi fost complet pierdut”

Atenuarea căderii economice, cauzată de epidemia de coronavirus, se face zilele acestea prin munca de acasă, on remote sau online, inclusiv pentru Muzeul Național Cotroceni. Patrimoniul cultural este un serviciu de interes public, iar printr-un management cultural adaptat la criză echipa Muzeului Național Cotroceni a inițiat mai multe proiecte educative online pentru publicul interesat, în condițiile în care distanțarea socială este absolut necesară, ne-a spus Liviu Jicman, directorul Muzeului Național Cotroceni, în cadrul unui interviu. Liviu Jicman este director general al Muzeului Național Cotroceni din decembrie 2016, a fost vicepreședinte al Institutului Cultural Român, și a lucrat și în Ministerul Culturii.

***

Ați lansat recent mai multe proiecte care vin în sprijinul celor care, în aceste zile, stau acasă, la recomandarea autorităților. Cât de greu este pentru un muzeu să ajungă, totuși, prin ceea ce propune în mediul online, în casele publicului?

Liviu Jicman: Într-adevăr, ne-am mutat pe online deoarece Muzeul Național Cotroceni și-a închis porțile pentru public pe 12 martie. Nu există ceva greu în ceea ce facem, dacă o facem cu plăcere, putem găsi alternative, poate doar uneori mai complexe sau mai dificile din cauza normelor și birocrației în domeniu care nu se împacă foarte bine cu telemunca, din păcate. Dar atunci când ai în cadrul echipei oameni valoroși și dedicați, orice muncă este mai simplă și mai frumoasă. Să găsești omul potrivit la locul potrivit este cel mai greu și important lucru în opinia mea, nu doar în activitatea pe care o desfășor, ci în general. Cred că în perioada aceasta este bine să nu stai degeaba și să încerci să schițezi sau să te gândești la proiecte importante, de viitor. O criză economică va exista după ce vom reuși să trecem de această perioadă, vor exista foarte multe oportunități la care va trebui probabil să găsim soluții noi de implementare. Încerc, așadar, să mă gândesc la managementul de adaptare, la viitoarea situație în domeniul cultural, și nu numai. 

Cum vă gândiți să reduceți pierderile financiare pe care le veți înregistra în aceste luni când muzeul este închis pentru public? 

Liviu Jicman: Pentru a rezolva această ecuație, va trebui să cunoaștem toate datele problemei. Pe de-o parte, trebuie să vedem dacă la sfârșitul acestei crize vom putea desfășura aceleași activități sau dacă vor exista condiții mai restrictive decât în trecut privind întrunirile publice. Evit să îmi dau cu părerea despre alte domenii, totuși pot să remarc – ca cetățean al planetei – că modul în care omenirea funcționează a făcut ca noi, ca indivizi, să fim foarte expuși la o contagiune. Prin urmare, și după ce cursa contra cronometru pentru dezvoltarea unor tratamente, a unui vaccin contra acestui virus, va fi câștigată, problema aceasta expusă și conștientizată la nivel mondial trebuie avută în vedere, iar acest lucru va avea un impact și asupra domeniului cultural sau, mai precis, asupra modalităților de expunere a produselor culturale.

Pe de altă parte, sunt aspecte care țin de mediul extern – cum va arăta economia României după acest moment: ne vom putea gândi realist să ne adresăm unor sponsori sau resursele mediului privat vor fi fost epuizate sau concentrate spre activități sociale sau sanitare? Cât de strânsă va fi cureaua și din punctul de vedere al resurselor bugetare de stat? Dar publicul, cât de receptiv sau de circumspect va fi la invitația noastră, chiar dacă nu vor mai exista restricții? Vor exista bariere psihologice pentru revenirea la ceea ce a fost? Nu am încă un răspuns la toate aceste întrebări. Am o îngrijorare pentru viitor, însă încerc să o transform în motiv de creativitate constructivă. După ce am preluat această funcție la sfârșitul anului 2016, am reușit să dublăm veniturile proprii ale muzeului în doar doi ani, depășind 1 milion de lei anual la acest capitol. Această reușită îmi dă încredere că vom putea să ne adaptam și în viitor.

Nu știu când ne vom putea relua activitatea, prin urmare și termenul la care să mă raportez în timp e dificil de stabilit. Programul evenimentelor culturale pentru anul acesta va trebui analizat și reconfigurat și cu siguranță va fi afectat. La fel, vor fi afectate și veniturile proprii rezultate din bilete, din vânzare de produse la magazine, prin urmare sursa din care noi putem ulterior autofinanța proiecte culturale va fi mult diminuată. Asta înseamnă că, pe termen scurt, va trebui să găsim finanțare pentru fiecare proiect sau să favorizăm acele proiecte care își pot acoperi costurile de organizare. Totuși, cred că următorul an va trebui să fie unul dedicat tranziției către o abordare viitoare a relației fizice între muzeu și public, iar dacă în acest răstimp vom reuși să îmbogățim patrimoniul muzeului, dacă vom reuși să ne îmbunătățim instrumentele de comunicare în mediul online – încât aceasta să fie nu doar o modalitate de promovare, ci chiar să existe un segment de public care sa ne “viziteze” astfel, poate fiind chiar dispus să plătească pentru această ofertă, dacă vom reuși să venim cu formule inovative de prezentare a patrimoniului existent, atunci timpul nu va fi fost complet pierdut.

Ca director al Muzeului Național Cotroceni, trebuie să luați decizii și să planificați bugete, să asigurați managementul acestui tip de activitate. În ce constă acest plan de activități, această strategie a proiectelor pe care le derulați în prezent, exclusiv online?

Liviu Jicman: Toate sectoarele culturale înregistrează pierderi acum, mai ales cele independente, dacă vorbim strict din punct de vedere financiar.  Trebuie să existe un echilibru, soluții alternative pentru tot ceea ce facem, și de aceea redefinim în prezent o strategie care include un nou plan de organizare, comunicare, promovare și bugetare a viitoarelor activităților la muzeu. Încercăm să creăm repere păstrând umanitatea și valorile, chiar și în vremuri dificile. Cu atât mai mult în vremuri tulburi avem nevoie de aşa ceva. Din punctul meu de vedere, managementul muzeelor este diferit de managementul teatrelor sau cel al altor industrii culturale.  Însă, pentru toate aceste industrii, dacă vorbim în termeni economici, capitalul nu înseamnă doar un cont în bancă, iar piața ar trebui să reprezinte și un spațiu cultural.  Încă nu cunoaștem datele complete ale problemei, prin urmare și procesul nostru de adaptare este la început, încă nu a prins contur. Dar sunt câteva principii pe care eu, personal, le urmez. De exemplu, iau deciziile care sunt la nivelul meu de competență administrativă și încerc să ofer celorlalți încredere, ceea ce duce la responsabilizare pentru fiecare domeniu de activitate specific muzeului. De asemenea, în ceea ce privește managementul în domeniul culturii, în sectorul public, cred că interfața cu publicul trebuie să fie oamenii de cultură – artiști, istorici, critici de artă – a lor trebuie să fie scena și nu a managerilor, fără ca acest lucru să diminueze importanța acestei munci. Dar nu uit ceea ce spunea Carlo Ricci, că „omul este un omnivor care se hrănește cu carne, vegetale și imaginar”, și încă sper că imaginarul culturii va deveni cândva și util din punct de vedere social. Cred în importanța muncii mele și în permanenta schimbare. Avem acces din abundență la informație, poate tocmai de aceea câteodată nu știm să punem preț și să folosim informațiile importante pe care le primim.

Lumea este preocupată acum de propria siguranță, de evoluțiile economice viitoare și de măsurile care se iau la nivel național și internațional pentru a stopa această pandemie. Care este rolul culturii și, în particular, al muzeelor, în acest context?

Liviu Jicman: Astăzi, muzeele trebuie să fie în plus un punct care leagă oameni, care aduc aproape, fac accesibile elemente care altminteri par depărtate. Cred că muzeele trebuie să fie repere culturale pentru comunitățile din care fac parte. Ele au fost și sunt încă repere în dezvoltarea noastră educațională, locuri unde descoperim multe informații. Mi-aș dori foarte mult ca Muzeul Național Cotroceni să devină o platformă culturală care să vorbească despre viitorul tradiției și istoriei în adevăratul sens al expresiei – o definiție destul de dezbătută la Conferința Generală a Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM) din septembrie 2019, de la Kyoto – cel mai important eveniment muzeal mondial, rezervat specialiștilor, și care are loc o dată la trei ani. Cultura poate face diferența în aceste vremuri pe care le trăim, este un capital de care dispunem toată viața. Iată, de exemplu, stăm în aceste zile mai mult cu familiile noastre, iar familia are un rol esențial în creșterea interesului pentru cultură al copiilor. Ca parte a misiunii educative, Muzeul Național Cotroceni a răspuns favorabil tuturor solicitărilor primite din partea diverselor instituţii de învăţământ de-a lungul timpului, am organizat „Ora de istorie” şi proiectul „Ora de caligrafie”, am susţinut programele „Şcoala altfel” şi „Ne jucăm şi învăţăm la Palat”. Această activitate a fost completată cu alte evenimente culturale,  respectiv prezentări de filme documentare și proiectul „Conversaţii la muzeu”, toate bucurându-se de aprecierea publicului. Recent, pe 28 martie, cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului – secția Biblioteca Digitală, Muzeul Național Cotroceni a pus la dispoziția celor interesați încă o modalitate de a petrece timpul în această perioadă.  Astfel, într-o nouă secțiune a site-ului, “Publicații online” (http://www.muzeulcotroceni.ro/proiecte/1_publicatii_online.html), am publicat gratuit opt proiecte editoriale ale muzeului, surse importante de informare, într-o prezentare grafică deosebită, care până acum au fost disponibile doar în format tipărit la magazinul muzeului.

Ce schimbări credeți că va aduce această perioadă în domeniul dumneavoastră de activitate, atunci când vom reveni la, să-i spunem, acea normalitate a zilelor trecute ?

Liviu Jicman: Ca să vă răspund pe scurt, l-aș cita pe Clifford Geertz, un cunoscut antropolog care în studiul său despre cultură spunea „Caută complexitatea și ordoneaz-o!”. Dacă ne referim la domeniul muzeal, cred că ne vom afla pe un drum accelerat și pozitiv de recuperare a unor decalaje. Sunt însă foarte multe de făcut, pe de-o parte ca publicul să aibă un acces la muzee comparabil cu media europeană, dar și ca puținele muzee din România să își modernizeze abordarea în ceea ce privește promovarea patrimoniului propriu. De asemenea, muzeul produce și reconfigurează anumite valori ale obiectelor prin contextualizare, iar pentru ca această activitate să se desfășoare, cercetarea și documentarea reprezintă mai mult decât o necesitate. Mi-aș dori să pot aloca mai mult timp proiectelor culturale pe care le pregătim. Aici trebuie să fiu recunoscător colegilor care mă sprijină, atât pe partea de cercetare, de documentare, pregătire a proiectelor noastre, cât și pe partea de marketing cultural, din punct de vedere al organizării evenimentelor, pentru proiectele noastre viitoare.

Ce învățăm din aceste vremuri pe care le trăim?

Liviu Jicman: Și bune, și rele, așa cum cred că ni se întâmplă tuturor. Cu toții vedem suferința pe care o provoacă această epidemie și încercăm să ne implicăm, dând dovadă de solidaritate și responsabilitate. Această solidaritate pe care o vedem zilnic este mai puternică decât ne imaginăm. Văd pe rețelele sociale, în media, aud vorbind cu prietenii și cunoscuții despre o mobilizare impresionantă în aceste zile, pentru a ajuta acolo unde este nevoie.  Viața se transformă sub ochii noștri, nu e un vis, chiar dacă pare un coşmar. Timpul poate răsturna ierarhiile, nu şi valorile, atunci când acestea sunt fundamentale. Iar una dintre ele, libertatea, este uneori primejdioasă, chiar dacă sună atât de bine. Așa încât, în aceste zile, pun și mai mare preț pe dimensiunea calitativă a libertății. Perioadele de criză generează, în primul rând, panică, așa că înainte de a putea lua nişte decizii, trebuie să te detaşezi ca să poți “tăia” precis. Trebuie să ai o minte limpede când iei decizii. Nu putem, însă, să ne punem cu toții viața on hold, chiar dacă majoritatea ne petrecem acum mai mult timp acasă. Putem, foarte bine, să demarăm și să continuăm diverse proiecte, așa cum facem și noi la Muzeul Național Cotroceni, astfel încât să ne putem construi propriul nostru “normal” pe care să-l împărtășim și celorlalți atunci când știm că face bine. Important este ca această solidaritate să continue și atunci când criza se va sfârși, pentru toate sectoarele de activitate care vor avea nevoie de sprijin.

 ******

Liviu Jicman, 39 de ani, licențiat în economie și drept

Experiență profesională în domeniul cultural:

– Director general al Muzeului Național Cotroceni din decembrie 2016. Inițiator al programelor Cotroceni Creativ (2017) și Centenar Creativ (2018), derulate de Muzeul Național Cotroceni în parteneriat cu alte instituții, cu finanțare nerambursabilă prin Fondul Cultural Național;

– Vicepreședinte al Institutului Cultural Român (octombrie 2013 – decembrie 2016), unde a coordonat Direcția Relații Internaționale, Direcția Programe Interne si Direcția Români din Afara Granițelor, Biroul Limba Română, responsabil de coordonarea prezenței ICR în rețeaua EUNIC (rețeaua Institutelor Culturale Naționale din Uniunea Europeană). Inițiator și coordonator al programului de finanțări nerambursabile al ICR, CentenArt;

– Administraţia Fondului Cultural Naţional, Ministerul Culturii, Studioul Cinematografic „Sahia-Film”, Teatrul „Masca”.