Există studii care relevă faptul că Bucureştiul este pe locul 6 în lume când vine vorba de aglomeraţia de pe şosele, iar anual se stă în trafic cu 196 de ore mai mult decât ar trebui, a spus Preşedintele Comisiei pentru transporturi din Camera Deputaţilor, Lucian Bode, în cadrul Conferinței “Transport Inteligent, Trafic Inteligent”.

Potrivit acestuia, o problemă care trebuie rezolvată rapid o constituie calitatea aerului atât în București, cât și în marile orașe ale României: “Iar unul dintre obiectivele unui Plan de Mobilitate Urbană îl reprezintă –mediul – în sensul reducerii poluării chimice a aerului, a poluării sonore, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie.

Pentru a avea orașe funcționale și în care oamenii să se simtă cu adevărat fericiți, administrațiile locale au obligația să găsească acel mix de soluții  care să asigure o bună conectivitate și un mediu sănătos pentru locuitori”.

Lucian Bode a mai spus că România înregistrează în momentul de față un decalaj de dezvoltare față de alte state europene la capitolul infrastructuri de transport sustenabile, iar pașii care se fac în această direcție în sensul recuperării acestor decalaje sunt încă timizi.

Potrivit domniei sale, este nevoie de o schimbare de paradigmă, de multă asumare și implicare din partea factorilor de decizie, de deschidere și promovare a unor parteneriate solide între actorii instituționali și cei privați pentru dezvoltarea de noi servicii de transport public inovative: “România nu își mai permite să bată pasul pe loc. Trebuie să ne propunem să redăm orașele oamenilor! Suntem în secolul XXI era economiei digitale și a inovației tehnologice, iar în consecință trebuie să ne mobilizăm pentru a transforma transportul public  într-unul verde, curat, sigur și eficient.

Constat că în România autoritățile locale s-au mișcat mult mai bine la acest capitol decât a făcut-o statul la nivel central”.

Deputatul a mai spus că România a început destul de recent să se alinieze tendințelor europene în materie de transport ecologic, de planificare urbană și să integreze conceptele aferente acestui domeniu: “În materie de legislație națională am reușit împreună cu alți colegi parlamentari să inițiez în anul 2016 un proiect de lege prin care am transpus prevederile Directivei  2014/94/EU a Parlamentului European și a Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, iar în prezent Legea nr. 34/2017 privind instalarea  acestui tip de infrastructură își produce efecte.

Prezența unei astfel de infrastructuri adecvate în domeniul combustibililor alternativi în România reprezintă un obiectiv prevăzut în Strategia europeană de transport durabil.

În acord cu această Strategie, România trebuie să aplice o politică de transport sustenabilă care să facă față intensității traficului și nivelelor de congestie crescânde, zgomotului și poluării și să sprijine folosirea tipurilor de transport cu impact redus asupra mediului înconjurător, a soluțiilor de transport intermodal, precum și să ofere un nivel de accesabilitate adecvat persoanelor care dețin vehicule care utilizează combustibili alternativi.

Până  în prezent, măsurile de încurajare a sectorului transportului bazat pe combustibili alternativi nu au beneficiat de un cadru strategic formal, însă odată cu apariția acestor reglementări  s-a dat undă verde dezvoltării acestui sector.

Îmi doresc să văd o implicare mai mare din partea autorităților pentru operaționalizarea acestei legi, astfel încât să se reușească extinderea rețelei de puncte de realimentare/încărcare cu combustibili alternativi accesibilă publicului.

De asemenea, nu cred că este suficient că avem o lege în acest sens dacă nu se va reuși prin instrumente specifice și articulate să construim o conștiință publică orientată spre integrarea acestui tip de abordare”.

Un alt element care ar contribui la încurajarea acestui domeniu, îl reprezintă consolidarea legăturilor între sectorul de transport și alte sectoare importante, cum este cel energetic, a mai adăugat domnul Bode: “Spre exemplu, în cazul industriei auto în baza proiecțiilor este foarte probabil să ajungem la concluzia că automobilele electrice reprezintă viitorul. Așadar, Guvernul și industria energetică trebuie să înceapă pregătirile pentru complicata tranziție. Dacă nu te pregăteşti sistemic, vei fi o pată gri-neagră pe noua hartă a lumii. O astfel de tranziţie cere 15-20 de ani de parcurs fără mari greşeli. Este un subiect care nu poate fi tratat haotic sau arbitrar. Trebuie să fie înțeleasă complexitatea măsurilor necesare unei tranziţii de succes și să se acționeze în mod  strategic și planificat.

Ghidul pentru pregătirea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă publicat în ianuarie 2014 de Comisia Europeană este un instrument de lucru important pentru autoritățile locale din România care și-au elaborat aceste planuri la nivelul UAT-urilor, aceasta fiind o condiție pentru accesarea celor 2,3 miliarde de euro pentru proiecte românești de mobilitate, fonduri puse la dispoziția României prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020.

A fost o etapă pe care am bifat-o, iar Comisia noastră a contribuit la elaborrea  legislației primare, recent adoptând modificările la Legea serviciilor de transport public local nr.92/2007, o condiție obligatorie pentru accesarea acestor fonduri”.