Lucian Bode, la Parliamentary Intelligence-Security Forum: Ordinea mondială și ecosistemul internațional de securitate pe care le-am clădit și cu care ne-am obișnuit odată cu finalul Războiului Rece sunt acum greu încercate

Traversăm un moment critic pentru securitatea, pacea și stabilitatea internațională generat de agresiunea militară a Federației Ruse asupra Ucrainei, a spus ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, la cea de-a 22-a ediţie a formatului Parliamentary Intelligence-Security Forum, intitulată “The War in Ukraine: Reshaping the Global Security Map”, eveniment organizat la Palatul Parlamentului.

Potrivit acestuia, ordinea mondială și ecosistemul internațional de securitate pe care le-am clădit și cu care ne-am obișnuit odată cu finalul Războiului Rece sunt acum greu încercate.

Lucian Bode a explicat: “Primele efecte ale agresiunii militare asupra Ucrainei le vedem deja și sunt date de instabilitatea economică, criza energetică, migrația persoanelor și criza alimentară generată afectarea lanțurilor de aprovizionare din Vestul Regiunii Extinse a Mării Negre. Riscul exacerbării acestor efecte nefaste este real, putând afecta din ce în ce mai puternic securitatea noastră la nivel european.

Însă, dincolo de acest lucru, trebuie să recunoaștem că nu de foarte multe ori ne-am confruntat în ultimele decenii cu situații care fie la nivel global, fie la nivel regional sau național au generat un context mai favorabil decât cel actual pentru a discuta despre problematicile de securitate.

Este o perioadă în care ne confruntăm cu o intensificare a conflictelor, cu o amplificare a prezenței armate și a agresiunilor militare, precum și a surselor de instabilitate politică și economică la nivel internațional.

Aceste crize suprapuse pun la grea încercare mai toate sistemele noastre publice, însă există fără îndoială și oportunități pe care trebuie să le fructificăm ca atare.

Deși nu sunt neapărat o noutate, amploarea factorilor și conduita elementelor perturbatoare trebuie să ne preocupe tot mai mult și trebuie să acordăm o atenție deosebită dialogului și cooperării în materie de intelligence și de securitate.

Avem o fereastră de oportunitate în care pe lângă revizuirea conceptelor strategice, trebuie să ne sporim capacitatea de a descuraja actorii ostili, să creștem disponibilitatea de a acționa în spiritul păcii și solidarității și, concomitent, să ne consolidăm reziliența și asistența reciprocă.

În acest context, aș vrea să fac câteva observații punctuale și să lansez, de ce nu, unele teme de reflecție și dezbatere.

În primul rând, agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei ne demonstrează că atât prevenția, cât și combaterea riscurilor de securitate nu sunt credibile în absența  investițiilor substanțiale în modernizarea sistemelor publice.

Mă refer aici atât la riscurile de securitate, atât cele cu valențe militare, cât și la cele non-militare, precum cele provenite din zona criminalității transfrontaliere sau spațiul cibernetic. În fond, sunt în joc elemente critice funcționării unui stat, iar când vorbim de investiții, vorbim nu sunt doar despre dezvoltare și prosperitate, ci și despre reziliență și securitate pe termen mediu și lung.

Prin urmare, descurajarea eficientă a actorilor ostili de care aminteam –  fie statali, fie non-statali nu este credibilă în absența investițiilor.

În al doilea rând, infrastructura este coloana vertebrală a unui stat, iar dezvoltarea acesteia înseamnă de fapt facilitarea funcționării tuturor proceselor economice, sociale, politice şi militare ce furnizează prosperitate și siguranță cetățenilor.

Aceasta este abordarea realistă pe care trebuie să o avem, pentru că altfel ne vom confrunta cu situații nefaste. Dacă privim mai atent la contextul actual, nu ne putem permite nici un fel de disparități în acest sens – fie că vorbim de mobilitate militară, fie de asigurarea lanțurilor de aprovizionare; pentru că în caz contrar prețul plătit poate fi unul mult prea mare în cele din urmă.

Nu în ultimul rând, criza actuală ne-a demonstrat disponibilitatea Federației Ruse de a utiliza puterea militară la cel mai înalt nivel, tactici hibride, atacuri cibernetice, dezinformare și manipulare,  coerciție energetică și o retorică nucleară agresivă. Pe acest fundal, vulnerabilitățile noastre pot genera efecte în cascadă tot mai dificil de cuantificat și estimat.

Pentru a ne spori reziliența în fața acestor provocări, este necesar mai întâi să ne îmbunătățim mecanismele de gestionare a crizelor trans-sectoriale și transfrontaliere, și concomitent să îmbunătățim comunicarea în situații de criză și să intensificăm combaterea dezinformării.

În ceea ce privește România, profilul de stat european și euro-atlantic puternic atașat valorilor democratice și respectării drepturilor și libertăților fundamentale reprezintă un garant solid pentru securitatea regională și nu numai. Eforturile noastre de consolidare a securității și stabilității europene sunt intrinsec legate de obiectivul strategic de a sprijini Republica Moldova în procesul de aderare la UE și pentru implementarea de reforme în vederea consolidării statului de drept și a rezilienței, respectiv eficientizării administrației publice.

Criza din Ucraina a dovedit încă o dată puterea solidarității și unității în cadrul UE și NATO.

Așa cum evocă recent adoptatul Concept Strategic al NATO, vrem să trăim într-o lume în care suveranitatea, integritatea teritorială, drepturile omului și dreptul internațional sunt respectate și unde fiecare țară poate alege propria cale, fără constrângeri sau sub amenințarea forței militare.

Pentru aceasta, trebuie să rămânem pro-activi, să acționăm anticipativ și să învățăm mai bine lecțiile pe care această criză umanitară și de securitate ni le furnizează”.