Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzDupă ce a apărut ieri amprenta digitală a domnului Gherghina din CA BNR pe modificarea de fiscalitate a Ordonanței 114/2018, Manipularea Robor de către Isărescu a intrat într-o nouă etapă.
Pentru cineva care a participat la creionarea actualei versiuni de Robor în România este dezamăgitor să vezi cum actualii șefi ai bancherilor din România nu au puterea de a recunoaște șantajul la care sunt supuși și distrugerea Robor doar pentru a proteja interese personale.
Robor a început Bine că o inițiativă a pieței bancare sub un cod de conduită similar cu al altor piețe internaționale. De la bun început inițiativa a fost girată de BNR. BNR a participat la negocierea regulamentului și ulterior a intervenit direct pentru Manipularea Robor pentru interesul personal al anumitor angajați BNR.
Băncile comerciale din România nu au dimensiunea pentru a putea să se grupeze și să poată să manipuleze Robor fără participarea explicită și implicită a unor reprezentanți BNR.
Bancherii care au participat la desenul inițial se codesc să dezvăluie cum a fost denaturat Roborul prin două etape de manipulare în scopuri politice: octombrie 2008-aprilie 2009 și respectiv octombrie 2018-aprilie 2019.
În afara respectivelor perioade, Robor a funcționat nemanipulat și în linie cu evoluția prețului banilor pe diferite perioade pe piață monetară interbancară.
Indicele Robor a avut la baza de la bun început un cod de conduită al profesiei de trader-dealer. Acest cod de conduită, cunoscut drept ACI FMA Code of Conduct (https://acifma.com), este cel invocat de șeful asociației profesionale în octombrie 2008 când semnalizează participanților din piață și angajaților BNR că manipularea Robor prin cotații în afară pieței, prin “reciprocitate”, prin “spoofing”, prin lipsa de cotații ferme nu este etică și este ilegală. Manipularea pieței prin respectivele procedee invocate și probate în dosarul Consiliului Concurenței reprezintă practici ilegale pe toate piețele lumii fie ele organizate de tipul burselor sau over the counter (cum este cea interbancară în România).
Ca paranteză investigația începută de Consiliul Concurenței în octombrie 2008 la sesizarea publică a directorului Cinteză din BNR a fost încheiată în 2011 și comunicată în 2013. În urmă acestei investigații două bănci, BRD și Raiffeisen au fost amendate pe elemente de “formă” și nu pe fondul sesizării BNR. BRD a fost amendată pentru că nu a permis accesul inspectorilor circa 6 ore iar Raiffeisen pentru că a dat informații “neconforme”.
Libor și Euribor au fost manipulate de către grupări de bănci și acesta este motivul pentru care toate marile bănci centrale ale lumii FED, ECB, BOE, BOJ și SNB au decis înlocuirea indicilor cu versiuni bazate pe tranzacții reale.
În România nu este posibilă manipularea curusului de schimb și a dobânzii Robor fără BNR deoarece regimul monetar oficial (informația apare nu doar pe site-ul BNR ci și în prezentări ale Guvernatorului BNR) este unul administrat, manipulat.
Robor poate fi manipulat în sus sau în jos după voie.
Cele două perioade de manipulare ale Robor octombrie 2008-aprilie 2009 respectiv octombrie 2018-aprilie 2019 prezintă deosebiri chiar dacă ambele survin exact în intervalul de timp în care se negocia nouă conducere a BNR. Alegerile CA BNR introduc o serie de distorsiuni, convulsii și negocieri în piață bancară și spațiul politic. Votul este unul politic și se dă în Parlamentul României.
În perioada octombrie 2008-aprilie 2009 Robor a fost manipulat în jos iar în perioada octombrie 2018-aprilie 2019 Robor a fost manipulat în sus pentru că așa o cereau negocierile politice.
Perioada octombrie 2008-aprilie 2009 s-a caracterizat printr-un deficit de lichiditate previzionat încă din aprilie 2008. În octombrie 2008 în plus față de trecerea structurală a pieței pe deficit s-au suprapus următoarele mișcări care au contribuit la mișcarea dobânzilor până la 1000 (o mie) la sută în tranzacții pentru o zi: sfârșit de perioada de rezervă minimă, plăti bugetare, intervenția BNR pe cursul de schimb (vânzarea de valută a BNR scoate lei din piață).
Pentru a ascunde creșterea dobânzilor BNR a utilizat o serie de mijloace pentru a ține Robor în jos, decuplat față de prețul leilor în piață interbancară: amenințări la adresa conducerii băncilor, telefoane și întîlniri pentru coordonarea cotațiilor în pagină Robor în afară pieței, blocarea administrativă a cotației finale în pagină Reuters a Robor indiferent de ceea ce cotau băncile.
Aceasta a fost prima decuplare majoră a Robor față de dobânzile din piață interbancară astfel încât deși până în aprilie 2009 Robor a fost plafonat administrativ la 17.80%, dobânzile reale au oscilat între 60 și 20%.
BNR desigur putea să injecteze lichiditate în piață la toți participanții pentru a reduce dobânzile în criză așa cum au făcut toate celelalte bănci centrale ale lumii și nu doar bilateral la doar câteva bănci comerciale.
După aprilie 2009, când a fost decisă nouă conducere BNR, Robor a fost recuplat cu dobânzile din piață interbancară.
Cea mai mare parte a tranzacțiilor pe piață monetară se realizează prin intermediul intrumentului numit swap valutar.
Acesta nu este altceva decât un depozit cu colateral în altă valută.
Este o evoluție a pieței și datorită lipsei de încredere în datele financiare ale băncilor din lipsa de supraveghere echidistantă.
Băncile nu își acordă între ele limite de tranzacționare fără colateral.
Robor în afara perioadelor de manipulare menționate a exprimat întregul univers de instrumente de piață monetară tocmai pentru a nu permite posibilitățile de arbitraj în interiorul aceleiași piețe.
În perioada octombrie 2018-aprilie 2019 manipularea Robor prin participarea BNR este realizată în sus.
Momentan nu există tranzacții bilaterale între bănci prin instrumentul plasamente la 3 și 6 luni. Marea majoritate a tranzacțiilor pe piața monetară fără colateral (altă valută sau titluri) se desfășoară pentru o zi bancară.
La perioada 3 și 6 luni tranzacțiile se realizează cu colateral datorită lipsei de încredere între bănci.
Decuplarea din această perioadă se realizează datorită negocierilor pentru alegerea noului CA BNR.
Băncile sunt iar prinse la mijloc între interesele unor angajați BNR pentru realegere și guvernanți, prin mecanismul Ordonanței 114.
Pentru a ieși din această capcană sunt 2 traiectorii posibile:
Autor – Lucian Isar
Ministerul eston de Externe a anunţat luni că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al…
Germania va organiza cu sprijinul Iordaniei un "pod aerian umanitar către Gaza", a anunţat luni…
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a susţinut luni că în cazierul său judiciar nu…
Departamentul Securităţii Interne din Statele Unite a transmis luni că ia măsuri pentru a readuce…
Preşedintele american Donald Trump, aflat în vizită în Scoţia, a anunţat luni că Statele Unite…
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat luni că Israelul nu-şi va înceta ofensiva în Fâşia…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
foarte bine punctat; sunt convins ca autorul cunoaste si multe alte detalii despre cum se manipuleaza si cursul valutar (doar a devenit celebru odata cu "atacul speculativ" asupra leului); este evident ca in Romania nu avem o piata monetara functionala si ca nu exista incredere intre banci si se poate dezvolta de ce dar nu acesta a fost scopul articolului de fata; impartasesc parerea autorului in legatura cu traiectoriile posibile dar nu cred ca cea de-a doua, rationala si in concordanta cu interesul public, va prinde contur prea curand