MAE: Prevederile cu caracter restrictiv din versiunea finală a Pachetului Mobilitate I vor afecta transportul rutier în UE

Autorităţile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Ministerul Afacerilor Externe, consideră că prevederile cu caracter “restrictiv” şi “disproporţionat”, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European, miercuri şi ale căror implicaţii “negative” au fost semnalate anterior în mod repetat de autorităţile române, “vor afecta” funcţionarea pieţei interne şi activitatea de transport rutier în UE, precum şi îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniune în domeniul schimbărilor climatice.

“Autorităţile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor şi argumentelor părţii române şi ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate şi transmise pe parcursul negocierilor interinstituţionale între Consiliul UE şi Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporţionale şi echilibrate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă în sectorul transporturilor şi sprijinirii, în acelaşi timp, a competitivităţii companiilor, inclusiv cele româneşti, din sectorul transportului rutier”, arată un comunicat MAE transmis joi.

În acest context, autorităţile române îşi rezervă dreptul de a utiliza toate opţiunile de acţiune pe care le au la dispoziţie, inclusiv introducerea de acţiuni la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, transmite MAE.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European pentru adoptare.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la opt săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la trei sau patru săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de patru zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte opt state membre like-minded – Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre.

Parlamentul European s-a pronunţat asupra Pachetului final în sesiunea plenară din 8 iulie şi a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perspectiva votului din Parlamentul European, miniştrii români ai Transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor şi, respectiv, Afacerilor externe, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie, o scrisoare în care au evidenţiat implicaţiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet şi au solicitat PE reanalizarea acestora din perspectiva menţinerii competitivităţii transportului rutier de mărfuri şi a contribuţiei acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice.