MAE spune că a contestat la timp decizia CE prin care România ar putea pierde 80 milioane euro

“Sumele cheltuite de statul român pentru Programul Cornul şi Laptele, dar şi pentru susţinerea agriculturii, n-au mai fost decontate de Comisia Europeană din motive de… incorectitudine: pe de o parte, autorităţile de la Bucureşti nu ar fi făcut dovada că au verificat prezența elevilor la cursuri, dar şi pentru că oficialii europeni consideră că Ministerul Agriculturii ar fi plătit incorect în avans ratele. România a ratat şi ultimă şansă de a obţine banii, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene unde a făcut contestaţie. Agenţii guvernamentali de la Bucureşti au introdus acţiunea la o lună după expirarea termenului limită, aşa că plângerea României a fost respinsă ca tardivă”.

În replică,  Ministerul Afacerilor Externe precizează că agentul guvernamental s-a încadrat în termen când a depus cererea de anulare a Deciziei CE:  “Cu privire la informațiile vehiculate în presă, referitoare la cauza T-530/18, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene face următoarele precizări:

Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 și publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanța de respingere din data de 30 aprilie 2019.

În acest sens apreciem că, odată cu publicarea, a fost exclusă teza din Tratat referitoare la notificarea actului, astfel încât termenul de 2 luni pentru introducerea acțiunii în anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a început să curgă de la data publicării Deciziei 2018/873 în JOUE (15.06.2018), la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adaugă 10 zile – termen invariabil pentru considerente de distanță, prevăzut de articolul 60 din acelasi Regulament.

În concluzie, din analiza efectuată la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezultă că acțiunea în anulare formulată de România la data de 07.09.2018 a fost introdusă cu respectarea termenelor. Acest aspect urmează a fi supus atentiei CJUE prin recursul ce va fi formulat în cauză.

Potrivit art. 56 din statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autoritățile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei”.