de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna mai 2024 a fost de 8.355 lei, cu 177 lei mai mic (-2,1%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 99 lei (-1,9%), până la 5.118 lei (1.028 euro nominal la cursul din iunie 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +5,12% și al unui avans nominal de 12,7%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 7,2%. Este o valoare în scădere față de luna anterioară dar încă mai mult decât dublă față de creșterea economică așteptată pe anul în curs (+3,4%).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la nivelul de 1.707 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a scăzut cu 4,6 puncte procentuale față de luna precedentă, ajungând la 249,4%.
După ce avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului precedent s-a majorat sistematic de la începutul anului, a apărut o anumită temperare a acestuia. Avansul rămâne mult peste realizările din economie (+0,5% în T1 2024). Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 6,4% mai mare în primele cinci luni din 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior iar deficitul comercial a urcat la 12,3 miliarde euro.
Sectorul de cercetare-dezvoltare, singurul pe minus în termeni reali
Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut, pe primul loc figurează detașat învățământul (cu +28% avans nominal, adică +21,7% în termeni reali). Urmează, pe podium, fabricarea substanțelor și produselor chimice (+22%, respectiv +16%) și sectorul
HoReCa (+15,9% în termeni reali, dar singurul rămas sub pragul de 3.000 lei).
Semnificativ peste media la nivel național mai figurează transportul și depozitarea (+13,3% real), tranzacțiile imobiliare (+12,1%) și telecomunicațiile (+10,1%), care au trecut pragul de 10% în plus la puterea de cumpărare.
Peste media pe economie (+7,2%) mai figurează segmentul de distribuția apei, salubritate, deșeuri (+9,7%), comerțul cu ridicata și amănuntul (+8,7%), fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+8,4%) și intermedierile financiare (+7,9%). Noutatea absolută este apariția după multă vreme a sectorului de sănătate și asistență socială (+7,8%), care a stat foarte mult timp la coada clasamentului.
Situația evidențiază destul de clar rolul de referință al statului în politica salarială, unde deține rolul de market-maker. Dacă anul trecut sectoarele bugetare se situau destul de jos în clasamentul creșterilor salariale, acum au avansat simțitor. De luat aminte la poziția administrației publice, situată la +12,1% în termeni nominali și +6,7% în termeni reali.
La finalul clasamentului figurează activitatea de cercetare-dezvoltare, singura în care puterea de cumpărare a scăzut în termeni reali (-0,5%, deoarece creșterea nominală a fost de doar +4,5%). Tot la coada clasamentului, cu un avans marginal al salariului mediu real, apare sectorul de agricultură, silvicultură, pescuit.
| Știri BVB