Mali, Burkina Faso şi Nigerul semnează o alianţă defensivă

Regimurile militare din Mali, Burkina Faso şi Niger au semnat sâmbătă o cartă stabilind o alianţă defensivă, au anunţat la Bamako, capitala Mali, delegaţiile ministeriale din cele trei ţări, notează AFP, potrivit Agerpres.

Această “Cartă din Liptako-Gourma” creează “Alianţa Statelor Sahelului” (AES), a scris pe X (fost Twitter), şeful juntei din Mali, Assimi Goita. Scopul său este “de a stabili o arhitectură de apărare colectivă şi asistenţă reciprocă”, a subliniat el.

Carta prevede (art. 6) că “orice atac la suveranitatea şi integritatea teritoriului uneia sau mai multor părţi contractante va fi considerat ca o agresiune împotriva celorlalte părţi şi va angaja o datorie de asistenţă şi ajutor pentru toate părţile, individual sau colectiv, inclusiv utilizarea forţei armate pentru restabilirea şi asigurarea securităţii în zona acoperită de Alianţă”.

De la lovitura de stat din Niger din 26 iulie, Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest (ECOWAS) a menţinut o poziţie constantă: autorităţile militare trebuie să “restaureze imediat ordinea constituţională”, eliberându-l pe preşedintele demis Mohamed Bazoum şi reinstalându-l în funcţiile sale.

Organizaţia vest-africană a ameninţat în mod repetat cu intervenţia armată şi a impus sancţiuni economice grele Nigerului.

Or, Burkina Faso şi Mali, state vecine, sunt de părere că o operaţiune militară împotriva ţării lor ar fi o “agresiune ilegală şi fără sens” şi au promis un “răspuns imediat” la orice agresiune.

“Această alianţă va fi o conjugare de eforturi militare, economice între cele trei ţări”, le-a declarat jurnaliştilor ministrul apărării din Mali, Abdoulaye Diop.

“Prioritatea noastră este lupta împotriva terorismului în cele trei ţări”, a adăugat el.

Regiunea Liptako-Gourma – frontalieră cu Mali, Burkina Faso şi Niger – a fost devastată de jihadism în ultimii ani.

Mali şi Burkina Faso, conduse de militari care au ajuns la putere prin lovituri de stat în 2020 şi 2022, şi-au afişat rapid solidaritatea cu generalii de la Niamey după lovitura de stat din 26 iulie.

Aceştia din urmă rămân inflexibili şi îl ţin prizonier pe preşedintele demis Mohamed Bazoum din 26 iulie, pe care intenţionează să-l judece pentru “înaltă trădare”.

În Niger, peste zece atacuri jihadiste au făcut mai mult de o sută de morţi, dintre care jumătate civili, începând cu 26 iulie.

“Alianţa Sahel” reuneşte mai multe ţări şi instituţii internaţionale precum Franţa, Germania şi Statele Unite, care şi-au suspendat programele de ajutorare a Nigerului.