Marcel Boloș ne spune, senin, că nu există creşteri de taxe pentru 2024, dar tot el anunță că, încă de mâine, intră în vigoare majorări de impozite

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a tot dat asigurări că pentru anul 2024 nu există creşteri de impozite şi taxe, argumentând că acestea au fost decise în 2023 pentru 2024. Dar creșteri de taxe și impozite vor fi chiar de mâine…declarațiile rămân simple declarații, dar oamenii, mai ales cei din mediul de afaceri, vor resimți puternic aceste majorări.   

În conferința de presă de ieri, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a spus că nu se bazează doar pe proiectele de digitalizare pentru creşterea colectării şi reducerea deficitului bugetar în 2024, în condiţiile în care de la 1 ianuarie intră în vigoare o serie de măsuri din Legea 296/2023 şi din “Ordonanţa trenuleţ”, dar există şi măsuri “dure” care ţin de combaterea evaziunii fiscale de la care se aşteaptă “sume consistente de bani”.

“Nu ne bazăm doar pe digitalizare. Exclus acest lucru. De la 1 ianuarie intră a doua tranşă de măsuri pe Legea 296, care înseamnă câteva lucruri mari. Accizele să nu le uităm, care devin actualizate pentru tutun, apoi prin efectul legii pentru produsele energetice, acestea nu sunt măsuri noi ci sunt în legislaţie, actualizarea cu inflaţia, o ştie toată lumea, nu este o noutate, şi mai sunt accizele la produsele cu zahăr. De la 1 ianuarie intră în vigoare măsura pentru produsele agroalimentare cu un conţinut de zahăr mai mare de 10 gr/100mg. De asemenea, impozitul minim pe cifra de afaceri şi impozitul minim pe microîntreprinderi intră în vigoare. Ne aşteptăm la o analiză serioasă după trimestrul I, să validăm care sunt rezultatele reale. Acum ne hazardăm, pot să vă spun orice bazaconie acum, să mă fac de râs. Sunt lucruri pe care trebuie să le vedem cum merg. Trimestrul I este definitoriu pentru ceea ce înseamnă impactul consistent pe care îl are această lege şi, de asemenea, să nu uităm de ordonanţa “Trenuleţ” unde avem măsuri de consolidare fiscală, care sunt cu venituri suplimentare. De asemenea, mai avem măsurile care ţin de combaterea evaziunii fiscale. Să nu uităm că ele sunt dure şi de la ele se aşteaptă sume consistente de bani”, a declarat, sâmbătă, Boloş, într-o conferinţă de presă, întrebat despre planul de rezervă în cazul în care măsurile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie nu vor avea rezultatele aşteptate.

El a adăugat că “nu se învârte totul în jurul proiectelor de digitalizare”, însă ele au născut dezbateri în spaţiul public pentru că sunt lucruri noi.

“Este prima data după Revoluţie când folosim veniturile din digitalizare. Cum? Prin aceste module antifraudă pe care încercăm să le operaţionalizăm, pentru că aceste volume de ‘big data’ pe care le-am găsit inventariate nu au produs nimic. (…) Deci, eu cred că o discuţie serioasă asupra acestui subiect o putem avea după trimestrul I, atunci vedem unde ne aşezăm, cât am mers de departe cu veniturile suplimentare, ce efect are legea de ajustare. Nu trebuie să ne fie frică, aoleu nu a fost totul perfect de la început, nu cred că are cineva, omeneşte discutând, pretenţia ca mecanismul să fie lună şi bec”, a mai spus Boloş.

În opinia sa, România se confruntă cu aceleaşi sisteme de gestionare a cheltuielilor publice învechite, deşi are o lege a Finanţelor Publice din 2002.

“Suntem într-o perioadă în care regândim sistemul de fiscalitate, suntem într-o perioadă în care încercăm să digitalizăm cheltuielile publice ale statului, suntem într-o perioadă în care un sistem care nu a fost fiscal, cel de gestionare a cheltuielilor publice: avem Legea Finanţelor Publice din 2002, vi se pare normal ca după 21 de ani să avem aceleaşi sisteme de gestionare a cheltuielilor publice învechite şi să nu avem o lege modernă a finanţelor publice care să pună pe masa Guvernului finanţe publice puternice? Avem nevoie de acest lucru şi se vede în încasările pe care le avem şi în indicatorul pe care îl urmăriţi cu toţii: deficitul bugetar. Ştiţi ce spune deficitul bugetar? Cât este de sustenabil sistemul de finanţe publice al României. Acela este indicatorul pe care îl urmăreşte Comisia Europeană, toate statele europene îl raportează. Sunt lucruri pe care uşor, uşor trebuie să le recalibrăm şi nu este o treabă uşoară pentru Ministerul Finanţelor”, a explicat el.

Nu în ultimul rând, şeful de la Finanţe a adăugat că nu poate spune care este planul de rezervă după trimestrul I din 2024 dacă rezultatele nu sunt cele aşteptate, odată cu măsurile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, însă a adăugat că “luna ianuarie va fi o lună foarte bună pentru încasări.

“Nu vreau să mă hazardez, nu sunt adeptul populismelor şi al bătutului pasului pe loc. Haideţi să vedem pe luna ianuarie, pentru că este primul test pe care îl dăm după intrarea în vigoare a noii legi”, a mai menţionat ministrul Finanţelor.