Marcel Ciolacu despre măsurile fiscale: Nu sunt alte măsuri inventate, sunt cele din PNRR

Marcel Ciolacu ori face pe prostul, ori chiar este. El uită că guvernarea nesăbuită timp de mai bine de 2 ani sub conducerea lui ca premier a adus pentru România cel mai mare deficit bugetar iar ca urmare țara noastră a primit avertizmente si semnale negative ale ratingului suveran de la cele trei mari agenții de rating: Moody’s, Fitch și Standard & Poor’s. Toate aceste agenții au considerat creșterea deficitului ca factor de risc major, astfel:
-Moody’s a confirmat ratingul României la „Baa3”, dar a schimbat perspectiva de la „stabilă” la „negativă” în martie 2025, invocând riscurile legate de deficitul ridicat și mediul politic intern turbulent.
-Fitch Ratings și S&P Global Ratings au avut deja, din iarna anului 2024-2025, o perspectivă „negativă” pentru România, plasând țara la un pas de ratingul „junk”.
-Standard & Poor’s a revizuit perspectiva în „negativă” în ianuarie 2025, a menținut ratingul la „BBB-” și a avertizat că ratingul ar putea fi coborât la categoria „junk” dacă deficitele și datoria publică vor crește mai mult decât estimările.
Cu toate astea, guvernele Ciolacu I si II nu au făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de functionare a statului prin reforme structurale profunde intre care esentiale erau reforma administrativ-teritorială si descentralizarea.
Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Astfel, în perioada 2014-2020, Polonia a accesat 23,6 miliarde de de euro fonduri europene pentru transporturi, în timp ce România a cerut și a obținut doar 5,5 miliarde.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Asadar, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe bază sustenabilă.
Amintim că încă din anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Mai recent a fost depus la parlament un alt proiect de reorganizare administrativ-teritorială pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi si: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf).
Ciolacu vorbeste doar despre PNRR. Numai că si aici,
conform proverbului „La omul sărac nici boii nu trag”, România are mari restanţe la accesarea fondurilor europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). In loc să implementeze jaloanele prevăzute, se vorbeste despre o renegociere a PNRR, ceea este o mare prostie, mai ales în privinţa reformelor propuse şi asumate de către statul român, iar în ceea ce priveşte accesarea fondurilor pentru investiţiile prevăzute ar însemna o pierdere de timp şi resurse, având în vedere că PNRR are termenul de finalizare în 2026.
De aceea, în loc de pierderea de timp cu renegocierea PNRR guvernul ar trebui să se mobilizeze pe îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.